Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a validat, ieri, noua conducere a CSM, preşedinte al instituţiei, pentru următorul an, fiind desemnat judecătorul Lia Savonea, fost preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Aceasta a vorbit, imediat după ce a fost aleasă, despre imaginea precară a justiţiei, despre încrederea tot mai scăzută în liderii justiţiei, fapt datorat de încălcările legii şi de abuzurile săvârşite. Prezentă la lucrări, şefa ÎCCJ, Cristina Tarcea, a încercat să insinueze că nici Lia Savonea nu are o imagine prea bună, având în vedere că, într-o parte a presei, a făcut obiectul unor atacuri cu privire la apropierea ei de PSD. Asta, în condiţiile în care Lia Savonea a cerut, recent, CSM să pună în discuţie situaţia generată de conducerea ÎCCJ cu privire la neaplicarea legii referitoare la desemnarea completurilor de 5 judecători. Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost prezent la şedinţă, unde a ţinut un discurs steril, în care a atacat coaliţia PSD-ALDE şi a cerut noii conduceri a CSM să continue pe linia deja consacrată.
Odată cu alegerea noului preşedinte al CSM, se prefigurează o şi mai accentuată repoziţionare a Consiliului faţă de actele abuzive care au loc în sistemul judiciar. Judecătorul Lia Savonea a atras atenţia că vârfurile din justiţie ar trebui să reprezinte repere pentru societate. “Cred că justiţia are nevoie de figuri care să impună respect. Justiţia nu are nevoie de jubilaţie şi de ostentaţie. Vârfurile din justiţie trebuie să ne fie repere”. Mai mult, Lia Savonea arată că “avem, uneori, încălcări ale legii care sunt intenţionate, lucru care este extrem de grav. Din cauza abuzurilor, a erorilor care umbresc activitatea pozitivă a sistemului judiciar, cea mai mare problemă a noastră este criza de identitate a liderilor din justiţie.
Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi-a prezentat, astfel, cele cinci obiective vizate pentru mandatul pe care l-a preluat ieri. Primul se referă la protecţia şi la independenţa justiţiei, al doilea la modul în care funcţionează justiţia, al treilea la rezolvarea problemelor din justiţie, al patrulea la leadership şi, nu în ultimul rând, la comunicare.
Schimb de preplici cu şefa Înaltei Curţi
La lucrările de ieri ale CSM au participat şi membrii de drept ai Consiliului. Recte, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, şi procurorul general al României, aflat în procedură de revocare, Augustin Lazăr. Simţindu-se vizată de afirmaţiile Liei Savonea, Cristina Tarcea a avut cu aceasta un schimb de replici tăioase. Mai ales că, în 12 noiembrie, în calitate de membru al Secţiei pentru judecători de la CSM, Lia Savonea a adresat o scrisoare Consiliului Superior al Magistraturii, în care a cerut să dezbată efectele deciziei Curţii Constituţionale a Românei, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, conflict generat de refuzul conducerii instanţei supreme de a pune în aplicare de îndată prevederile legii cu referire la modalitatea de desemnare, prin tragere la sorţi, a întregii componenţe a completurilor de 5 judecători. Savonea arăta, la momentul respectiv, că aceste dezbateri ar putea chiar să conducă la excluderea din magistratură a preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, Cristina Tarcea nu s-a putut abţine şi a întrebat-o pe Lia Savonea dacă i se pare că ea este o figură care inspiră respect în sistemul judiciar şi, în cazul unui răspuns afirmativ, să-l argumenteze. Preşedintele CSM a ales a răsuns “Da. Mă străduiesc să răspund celor mai înalte exigenţe”. Ca atare, Tarcea i-a atras atenţia că au existat atacuri în presă la adresa sa, făcând, astfel, aluzie la anumite articole care vorbesc despre faptul că ar fi apropiată de PSD şi că soţul ei, avocat, l-ar fi consiliat pe fostul senator Cătălin Voicu, în prezent condamnat. Savonea a răspuns că va fi foarte atentă la aceste atacuri.
Vicepreşedintele Solomon a avut dosar la DNA
Citește pe Antena3.ro
Odată cu desemnarea noului preşedinte al CSM, a fost validat şi mandatul noului vicepreşedinte. Încă de luni, Secţia de procurori l-a validat drept candidat pe procurorul Nicolae Andrei Solomon, membru al CSM, magistrat din 2008 la Parchetul Judecătoriei Medgidia, la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 şi prim-procuror adjunct la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Solomon a mai candidat, şi anul trecut, pentru această poziţie, însă a pierdut în favoarea lui Codruţ Olaru.
În 2016, avocatul Florin Ghiulbenghian a formulat o plângere penală împotriva procurorului Nicolae Andrei Solomon, pe care i-a înaintat-o fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi. În plângere, Solomon este acuzat de constituie/aderare la un grup infracţional organizat, cercetare abuzivă, instigare la mărturie mincinoasă, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu şi represiune nedreaptă, infracţiuni pe care, în opinia avocatului, procurorul le-ar fi săvârşit împreună cu celebra anchetatoare DNA Carmen Alexandra Lăncrănjan, fosta sa subalternă, căreia i-ar fi ordonat ce acte să facă într-o cauză penală, astfel încât să “răstoarne toate probele şi să schimbe cursul dosarului”.
Recent, după demiterea lui Kovesi de la DNA, mai multe dosare aflate în lucru la această unitate şi care vizau magistraţi au fost clasate. Printre care şi cauza care îl viza pe proaspătul vicepreşedinte al CSM.
Iohannis cere continuitate
Klaus Iohannis a deschis, practic, şedinţa de ieri de la CSM, felicitând fosta conducere. Mai mult, el a rugat noua conducere să continue cu aceeaşi fermitate şi să fie în permanent “racordată cu vocea interioară a sistemului”. Preşedintele a declarat că “izolarea şi divizarea corpului magistraţilor nu duc la nimic productiv, de aceea consideră că, în ceea ce priveşte justiţia, CSM trebuie să promoveze o viziune unitară şi să fie chiar el un exemplu de unitate şi efort comun reunit în jurul principiilor şi valorilor unei democraţii consolidate”.
Iohannis nu a pierdut nici acest prilej de a-şi ataca duşmanii politici. În discursul său, el a punctat că "legislaţia penală şi legile Justiţiei modificate în anul 2018 au fost contestate atât în interiorul sistemului, cât şi de societetaea civilă, precum şi de partenerii şi aliaţii noştri externi. Forma finală a legilor Justiţiei adoptate de Parlament a făcut obiectul unor opinii extrem de critice ale Comisiei de la Veneţia, iar Parlamentul European chiar a adoptat şi o rezoluţie care vizează direct Guvernul României. Prin MCV, Guvernul are de îndeplinit noi condiţionalităţi. Toate acestea reprezintă premise mai mult decât îngrijorătoare. Aceste legi făcute strâmb au fost modificate imediat după promulgare şi, chiar dacă modificările au răspuns parţial unor nevoi punctuale ale sistemului, incoerenţa de viziune asupra legislaţiei şi standardelor necesare sistemului de justiţie a continuat să genereze multiple consecinţe negative”.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, membru de drept în CSM, a lipsit, ieri, de la şedinţa Consiliului.
Judecătoarea Lia Savonea: “Avem, uneori, încălcări ale legii care sunt intenţionate, lucru care este extrem de grav. Din cauza abuzurilor, a erorilor care umbresc activitatea pozitivă a sistemului judiciar”
