Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şi-a sacrificat activitatea componistică şi şi-a dedicat viaţa cercetării în domeniul folclorului.
Încă din 1928, la Congresul Internaţional de Arte Populare de la Praga, participanţii au ajuns la concluzia că este necesară constituirea unei societăţi care să unească toţi specialiştii, pentru a se cunoaşte îndeaproape folclorul. Constantin Brăiloiu ştia ce-i de făcut, dar abia în 1943 a ajuns la Paris, s-a întâlnit cu directorul Muzeului de L'Homme şi au discutat această chestiune.
SINTEZE
La Paris, trimis de România pentru propagandă culturală, şi-a început misiunea printr-o conferinţă de artă şi o expoziţie de icoane pe sticlă. "Nu s-a mulţumit să arate o singură lingură şi a mers mai departe, pe probleme comparative. S-a întâlnit cu Eugene Pitard, mare antopolog, l-a convins, şi au stabilit măsuri concrete. (...) Atunci, încetul cu încetul, a adunat materiale, pe lângă cele pe care le mai avea înregistrate şi aduse la zi. A realizat cu multă muncă acea colecţie universală de muzică populară, înregistrată (...) culeasă nu numai de el, ci şi de toţi marii specialişti din lume (...) "Înainte de această colecţie a făcut o Arhivă de muzică populară, care a fost definitivată în 1943-1944. Brăiloiu a trebuit să facă naveta de la Paris la Geneva. La Paris trebuia să lucreze la Sorbona, la Muzee de L'Homme, pentru că avea nevoie de bani, să trăiască." Colecţia universală a făcut-o între anii 1951 şi 1958, adică în anul morţii sale. Până în ultima clipă a vieţii a lucrat, dar nu s-a mulţumit cu atât, şi-a dat seama că mai trebuie ceva ca să-i ajute pe specialişti. A făcut nişte conferinţe, sinteze, pentru că acest material enorm l-a comentat. Are câteva comentarii la câteva discuri, toate aceste comentarii sunt un real sprijin pentru specialiştii de astăzi. Am împrumutat de la Radio Geneva, cu multă greutate, numai 20 de conferinţe", sublinia prof. univ. Emilia Comişel.
După ce a înfiinţat în 1944, la Geneva, Arhiva Internaţională de Muzică Populară, a adunat material sonor de pe tot Globul. A realizat Colecţia universală de muzică populară, cu melodii de pe toate continentele, cu informaţii de o deosebită valoare ştiinţifică.
Folcloristul şi muzicologul Tiberiu Alexandru a surprins câteva detalii legate de acest valoros proiect în lucrarea "Folcloristică, organologie, Muzicologie (studii)": "Între 1951 şi 1956, Constantin Brăiloiu a îngrijit editarea Colecţiei universale de muzică populară înregistrată, sub patronajul Arhivelor internaţionale de Muzică Populară de pe lângă Muzeul de etnografie din Geneva. Colecţia, care s-a oprit la al 40-lea disc (după cum mărturiseşte prof. Irina Dragnea, colecţia ar fi trebuit să conţină 100 de discuri, însă din cauza decesului neaşteptat al savantului s-a oprit la 40), alcătuieşte opt albume, fiecare însoţit de o notă explicativă (de şapte-opt pagini). Ea cuprinde muzică populară din Africa, America de Nord, Asia şi Europa. Dintre cele 40 de discuri, şase au fost înregistrate de Constantin Brăiloiu (dintre care două în colaborare). Este o lucrare de prestigiu, de care UNESCO şi-a legat numele".
VALOROASE
După cum precizează prof. univ. Emilia Comişel în monografia "Constantin Brăiloiu", "Cu ajutorul substanţial al UNESCO, muzicianul român începe adunarea şi alegerea materialului, hotărând editarea unui prim set de discuri (...) Îşi începe colecţia cu patru discuri de muzică populară românească, la care adaugă alte 40, între anii 1951 şi 1958. Colecţia conţine piese de la 169 de popoare şi populaţii, alese dintr-un număr imens de melodii, adunate de pe toate continentele, aparţinând unele din ele, unor popoare al căror folclor, la acea dată, era total necunoscut. Discurile sunt imprimate pe 78 de turaţii (înainte de inventarea microsionului). Din această cauză au fost prea puţin cunoscute specialiştilor".
Citește pe Antena3.ro
