x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O farsă sinistră a NKVD-ului, masacrul de la Fântîna Albă: I-au ras cu mitraliera pe români, de 1 aprilie 1941

0
Autor: Toma Roman Jr 07 Mai 2012 - 20:18
O farsă sinistră a NKVD-ului, masacrul de la Fântîna Albă: I-au ras cu mitraliera pe români, de 1 aprilie 1941


Domnul Gheorghe Holovati are 86 de ani si ar fi trebuit sa aiba o existenta relativ normala. Totusi, la 15 ani, a trait ceva care l-a marcat definitiv. Nascut in Bucovina de Nord, a apucat prima parte a 'raiului sovietic' napadit peste provincie, intre 1940 si 1941. Romanii de acolo, dupa cateva luni de 'lupta de clasa', foamete si persecutii etnice, ar fi facut orice sa evadeze din lagarul comunist. Ca sa nu ii mai ia 'la bucata', securistii sovietici s-au gandit sa ii termine 'en gros' pe reactionari. Aproape orice polonez stie despre masacrul de la Katyn. Romanii, insa, nu stiu aproape nimic despre macelul de la Fantana Alba, a carui istorie ne-a relatat-o ultimul martor ocular aflat in viata.

● Rep: Stiu ca initial familia dvs se numea Capatana...Cum ati ajuns Holovati?

G.H.: Mai demult, in timpul Imperiului Austro-Ungar, autoritatile centrale ii incurajau pe ucrainienii din Bucovina, aveau nevoie de ei contra Imperiului Tarist. Din cauza asta, in mai multe sate pur romanesti, autoritatile locale dominate de ei au schimbat numele oamenilor. Ucrainienii erau bogati, multi erau cu pamanturi. Un strabunic al meu s-a trezit cu numele schimbat din Capatana in Holovati, care in ucraineana inseamna cam tot aia.

● Rep: Satul dvs, Trestiana, actualmente Dimcea era pur romanesc?

G.H.: In mare majoritate. Din 350 de familii doar vreo 15 erau neromanesti: 3 familii de evrei, 3 de nemti, ceva ucrainieni si tigani. Pana la invazia rusa din 1940 traisem toti in pace...

● Rep: Cum s-a desfasurat invazia?

G.H.: Sovieticii organizasera totul din vreme, inclusiv sistemul represiv, au fost foarte organizati, in sensul relelor care ni s-au petrecut. In sat la noi, ca si in restul de localitati, aveau din timp structuri informative care s-au activat. La noi erau 3 oameni, doi romani si un ucrainean, despre care noi nu banuiam nimic. E adevarat, ca mai dispareau la Cernauti sau Strojinet, pasamite cu afaceri, dar eu cred ca mergeau sa primeasca indicatii de la alti spioni. In ziua invaziei, au arborat toti 3 brasarde rosii si i-au intampinat pe rusi. A inceput imediat represiunea.

● Rep: In ce fel?

G.H.: Insotiti de soldatii Armatei Rosii se duceau in casele unde stiau ca sunt carti romanesti sau steaguri romanesti si le confiscau. Faceau perchezitii pe motiv ca am avea arme, dar nu avea nimeni. Dupa asta, au inceput sa ia tot ce insemna alimente, de la grane, faina, pana la carne taiata sau fructe. Cautau in camara, in pod, in pivnita, peste tot. Le duceau la gara, de unde plecau spre Rusia. A inceput foametea. Cand romanii au recucerit zona, in iunie 1941, astia nu au patit nimic. S-au ascuns o saptamana-doua, dupa care lumea i-a iertat.

A mai aparut in sat o femeie dura, direct de la Moscova. Era inalta, solida, tunsa scurt. A spus ca e profesoara de muzica, dar de fapt era politruca. Ne punea ca la militarie, sa stam drepti in fata ei. Ea putea sa deporteze o familie dintr-un telefon. In scurt timp dupa ocupatie, biserica a devenit depozit de nutret pentru cavaleria sovietica, iar preotul a fugit. Era o atmosfera teribila.

● Rep: Deportari au fost intre 1940 si 1941?

G.H.: Da, au inceput sa dispara familii din sat, luate cu o duba neagra. Asteptau in capitala raionului sa se stranga mai multe familii, le incarcau in vagoane de vite si le trimiteau in Siberia. Un rol in deportari l-a avut si asa numita profesoara de muzica. De exemplu, ea pe noi voia sa ne invete cantece sovietice. Noi, mai multi baieti, care nu stiam nici rusa nici alfabetul chirilic, am cantat ce stiam, Tricolorul, Eroi au fost, Pe-al nostru steag. A iesit tambalau, un profesor de matematica l-a avertizat pe tata ca noi, cei care am cantat, avem doua puncte negre cu tus in catalog. La 3 puncte, a zis profesorul, familia adolescentului era deportata, pe motiv ca da o educatie reactionara. Pe noi, cei care terminasem clasa a saptea pe vremea romanilor, ne-au mai pus sa repetam o data anul ca sa ne poata indoctrina.

● Rep: De la ce a inceput masacrul de la Fantana Alba?

G.H.: Oamenii devenisera disperati din cauza terorii si a foametei, a deportarilor. Grupuri de cate 30-40 de tineri incercau sa treaca in Romania inca din toamna lui 1940. Frontiera era arata, zona pe care se vedea tot. Tinerii cautau zile cu pacla, cu ceata, dar era foarte riscant. Mureau mai mult de jumatate din ei. Rusii parsivi, inventau tot felul de chestii. Construisera un fals post de vama, cam la un kilometru de cel real, sa lase senzati celor care fugeau ca au trecut in Romania. Arasera, pusesera sarma ghimpata, facusera tot tacamul. Ii asteptau cu mitralierele la cel real. Probabil cei de la NKVD se saturasera sa vaneze grupurile pe rand, au zis sa-i ia pe toti. Cum datorita intelegerilor dintre Hitler si Stalin nemtii puteau sa plece legal in Germania, cu mobilele lor, chiar, au lansat zvonul ca se va face la fel si cu romanii.

De la noi din sat plecasera doua familii nemtesti. Ca sa intareasca senzatia asta, ca vom pleca, in capitalele de raion au aparut 'Comisii de repatriere', prin ianuarie 1941. Am fost reticenti la inceput, dar cand am vazut ca unele familii au fost sa depuna actele si nu am patit nimic, am prins curaj. A fost si tata la Cernauti, a platit o taxa de 5-6 ruble, a completat niste formulare tip, pentru mine si pentru el. Mi-a zis ca era coada la inscriere. Dupa aproape trei luni, fiindca nu se intampla nimic, am mers mai multi din sat de la mine, ca si din satele din jur, in capitala de raion la Adancata (acum Hliboca). Eu am plecat doar cu tata, mama si surorile mele au ramas acasa. S-a dus zvonul in toate localitatile, ne-am strans intr-o zi cam 3000 de oameni. Militia, NKVD-ul si granicerii de acolo ne tot spuneau pe ruseste 'o sa va dam drumul'. Comandantul granicerilor statea cu telefonul la ureche si cerea aprobare de la Moscova sa ne lase, cica. Am stat 3 zile pe o toloaca, acolo.

● Rep: Deci sovieticii incercau sa va linisteasca...

G.H.: Da, nici o clipa nu au zis ca e interzis sa mergem la frontiera si ca ne vor lichida. Dupa 3 zile de stat, pe 1 aprilie, lumea a inceput sa se agite. S-a auzit ca si o coloana din alte raioane, tot vreo 3000 de oameni, s-a pus in miscare spre frontiera. Cineva a scos un steag tricolor, am facut un drapel mare alb, am luat prapuri religiosi si am pornit spre granita. La Suceaveni am dat peste cealalta coloana, deci eram cam 6000 de oameni femei, copii, barbati. Uniti, ne intindeam pe mai multi kilometri. Voiam sa mergem spre malul Siretului, am trecut disciplinati pe un pod de lemn. Am ajuns la padurea Varnita, de langa comuna. Fantana Alba. Am dat peste o portiune de vreo doi kilometri de padure defrisata. Inainte de asta, a trecut pe langa noi un escadron de cavalerie sovietica, in uniforme gri-verzui, noi. Nu au spus nimic, erau inarmati pana-n dinti, cu automate si sabii la brau, aveau benzi de cartuse peste piept. A fost doar un mic incident, unul dintre ei a dat cu sabia in umarul celui care purta tricolorul in fruntea coloanei. Am crezut ca a fost un incident minor, ca rusii voiau doar sa-si faca loc, am continuat drumul, o fata l-a pansat cu o basma alba pe stegar.

● Rep: Va asteptau la locul defrisat?

G.H.: Da, dar nu vedeam nimic. Mai intai a aparut un ofiter pe cal, cu un stegulet rosu. A somat de doua ori. A treia oara a fluturat steagul si a fugit cu calul. Atunci s-a declansat iadul. Ne asteptau cu zeci de mitraliere si sute de automate in gropi individuale, de aia nu i-am vazut erau bine camuflati. Clantaneau groaznic mitralierele, cadeau oamenii ca mustele. Tasnea sange de peste tot. Lumea se calca in picioare. Ca o ironie, se vedea la un kilometru steagul romanesc, pe pichetul nostru de graniceri. Eu am avut hainele ciuruite, dar, manat de tata de la spate am reusit sa iesim din bataia mitralierelor, cat mai departe. Am fugit sa iesim din padure.

● Rep: Autoritatile sovietice au vorbit despre doar 20 de morti, surse ucrainiene indica 44...

G.H.: Eu estimez ca au fost in jur de 2000 de morti si raniti, eram coloana compacta si stiu din armata ce efect au mitralierele. Am vazut cu ochii mei ce s-a intamplat. Ei au facut dupa aia gropi comune in padure, pe un deal si intr-un cimitir al saracilor din Hliboca. Pe unii raniti i-au ingropat de vii. Si dupa ce ne-am dispersat ne-au vanat prin padure. La Hliboca a fost un var de-al maica-mii, Jijian Petru, ingropat de viu. Era ranit grav si a fost aruncat in groapa comuna. Groparii erau luati cu forta din sate si i-a spus in soapta, unuia dintre ei pe care-l cunostea, sa comunice familiei locul unde va fi ingropat. Dupa ce au venit romanii familia l-a scos de acolo si l-a ingropat crestineste. El a vrut sa treaca cu baietii lui mai mari, Leon si Gheorghe, ei au scapat in prima faza, dar acasa i-a asteptat NKVD-ul si i-a dus in Siberia de unde nu s-a mai auzit nimic despre ei.

● Rep: Cum ati scapat de deportare?

G.H.: Mai intai am reusit sa iesim din padure, eu si cu tata. Am dat peste un parau mare, unde cazusera multi oameni, se topea zapada. Cu frica disperarii am reusit sa sarim peste el. Am ajuns la Siret, mai multi oameni, se auzeau de peste tot impuscaturi. Ne-a trecut un barcagiu speriat, pe toti, pe rand, cate 6-7, altfel se scufunda barca. I-am promis ca o sa zicem ca l-am amenintat sa ne treaca. Am mers tarandu-ne pe coate o perioada, sa nu ne vada sovieticii. Am trecut si linia ferata, cu grija sa nu atingem sarmele acelor, care faceau un zgomot special. In zorii zilei de 2 aprilie am ajuns acasa. Mama, speriata, ne-a spus ca deja ne cautasera NKVD-istii de doua ori. Ea, care era desteapta, le-a spus ca eram plecati intr-un sat vecin, la o sora de-a ei, sa facem o sura, ca nu ne-am dus la frontiera. Tata, Pricopi, a zis sa plecam repede in satul vecin. Aia au mai aparut inca o data in zori la mama, la 10 minute dupa ce plecasem. Am ajuns in satul vecin inainte cu doua ore sa ne caute si acolo. Ne-am aratat si sora mamei a confirmat ca muncim la sura de doua zile.

● Rep: V-au lasat in pace?

G.H.: De unde...Au inceput anchete, au aflat tot si laptele supt de la mama. Am avut mare noroc ca peste o luna si ceva a inceput razboiul. Cand s-au intors romanii am gasit la primarie o lista din care rezulta ca ne vor deporta in Siberia, cu alte familii, in iulie 1941.

● Rep: Cum ati scapat cand s-au intors rusii?

G.H.: Cand se apropia iar frontul rusesc in 1944, stiam lectia. Tata, care era mobilizat in armata romana, a ramas cu ea. Eu am fost evacuat cu scoala profesionala de comert din Chisinau, unde eram elev din ultimul an, in Banat. Mama si surorile au plecat in Oltenia. Refugiul a fost bine organizat, chiar daca eu am luat ultimul tren din Cernauti si am facut trei zile pe drum, deja sabotau liniile partizanii sovietici. Ne-am reunit mai tarziu. Eu am ramas la Timisoara, unde am luat de nevasta o svaboaica. Merg si acum, la varsta mea, in fiecare an la Trestiana. Constat ca oamenii vorbesc din ce in ce mai putin romaneste si-mi pare rau.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de