Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
I-am promis că nu o să-i divulg vârsta, aşa că mă ţin de cuvânt, căci oricum reuşeşte cu brio să păcălească timpul. Academicianul Solomon Marcus a fost invitat la "Liceul Teoretic Nichita Stănescu", pentru a fi sărbătorit, în preajma unor profesori de matematică şi oameni care îl iubesc şi pe care i-a inspirat de-a lungul vremii. Întâmpinat călduros într-o sală decorată cu flori în care răsuna "Oda bucuriei", matematicianul a cerut un ceai cald şi s-a lăsat înconjurat de toţi cei care au venit să-l cunoască şi să-i ureze "La mulţi ani".
"Mă simt excelent! Am avut un an foarte bogat, cu multe interacţiuni cu lumea şcolii şi cu lumea ştiinţei. Am mers mult în şcoli şi vreau să vă spun că mâine (n.r. astăzi 1 martie) lansez la Colegiul «Sf. Sava» un volum cu titlul «Educaţia în spectacol», volum care reuneşte toate întâlnirile pe care le-am avut în utimele luni cu lumea şcolii.
Titlul nu e întâmplător, căci am ajuns la concluzia că această metaforă a spectacolului îmi permite să identific şi succesele şcolii şi eşecurile ei, atât în ceea ce priveşte elevii, cât şi profesorii. Apoi, am avut un an bogat şi pe linie ştiinţifică, am fost invitat ca raportor în plenară la mai multe întâlniri internaţionale în Finlanda, Ungaria, Germania, Belgia, Spania şi Canada, iar acum mă pregătesc pentru o plecare la Geneva, unde voi face o conferinţă despre «corectitudine şi semnificaţie», dacă ele sunt în cooperare sau în conflict.
În esenţă mă simt foarte bine pentru că am nevoie de oameni şi pentru că simt că şi ei au nevoie de mine. Pentru mine vârsta cronologică nu are mare importanţă. Eu am scris o carte despre timp şi am un capitol mare despre timpul psihologic, în care accentuez că depinde de noi pentru ca timpul personal, psihologic să fie altul decât timpul cronologic. Întâmplarea face că instituţiile dau mare atenţie timpului cronologic şi asta justifică prezenţa mea aici.
Am fost întrebat cât am lucrat la «Singurătatea matematicianului» (n.r. senzaţionalul discurs de recepţie, rostit la Academia Română la 27 martie 2008) şi mi-am dat seama că am lucrat la el toată viaţa. Am condensat acolo toată experienţa vieţii mele, în relaţie cu matematica. Răzvan Penescu de la LiterNet pregăteşte o carte electronică cu discursul şi cu toate ecourile pe care le-a avut în societatea românească.
Când am fost întrebat cum demonstrez eficacitatea matematicii, am răspuns că nici nu-i nevoie să iau întreaga matematică, e suficient să mă refer la «Teorema lui Pitagora». «Teorema lui Pitagora» e la baza trigonometriei, trigonometria e la baza analizei matematice, analiza matematică e la baza ingineriei. Deci, toate marile construcţii inginereşti pe care le vedem în jurul nostru n-ar fi fost posibile fără «Teorema lui Pitagora». O singură teoremă, care arată că fără ea, civilizaţia, lumea în care trăim, n-ar fi fost posibilă."
Citește pe Antena3.ro
