Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Soprana Ildiko Raimondi, nascuta la Arad in 1962, a fost desemnata sa cante, in premiera, noul imn national al Austriei. "Imi face o deosebita placere sa vorbesc despre copilaria mea in Romania si despre clasicii din muzica secolului 19', spune soprano in Die Presse. De curand, ea si-a lansat noul CD la Opera de Stat din Viena. "In ultima perioada, ma fascineaza componistul ceh Johann Wenzel Tomashek. Consider ca in acest segment exista oameni mari si foarte mari. Tomashek a fost mare, insa n-a beneficiat de PR-ul necesar. Era nevoie de asa ceva si in secolul 19, astfel incat dupa moartea acestuia, manuscrisele si partiturile sale sa fie imprimate. De la sine nu se rezolva nimic, nici macar pentru genii', considera Raimondi, nascuta Szabo.
In luna iulie a anului trecut, Ildiko Raimondi a inceput repetitiile si familiarizarea cu textul noului imn al Austriei intitulat 'Patria marilor fiice si fii'. De la 1 ianuarie 2012, noul imn a devenit lege in tara lui Mozart. "Noul imn a fost o solutie rapida. In Austria s-au schimbat multe in bine si era normal ca aceste lucruri sa fie oglindite intr-un nou imn national. Inca mai este de lucru si in Austria, discriminarea este inca un subiect real. La fel ca si la opera, unde femeile au sanse mai putine decat barbatii. Asta poate deveni si o problema psihica, fiindca vocile feminine se sting mult mai devreme. Un tenor de 60 de ani are inca sanse sa joace rolul iubitului. Mie, la 40 de ani, mi s-a spus ca doar nu am pretentia sa joc rolul Susannei din Figaro. Mesajul meu este unul simplu: lasati toata lumea sa cante', explica Raimondi.
Descoperita de un preot!
Copilaria petrecuta in Romania ramane perioada cea mai frumoasa din viata sopranei. "Am crescut la sat, langa granita romano-maghiara. Cel mai bun prieten al meu a fost preotul satului. In fiecare dupa-amiaza ma duceam singura la casa parohiala si cantam. Tatal meu fiind politist, nu prea avea legaturi cu biserica. De la varsta de doi ani cantam in gradina casei parohiale. Mama obisnuia sa cante si m-a indrumat pe acest drum. M-a invatat sa fiu puternica si sa nu ma tem de nimic De aceea obisnuiam sa mai dispar de acasa. Imi placea sa ma duc in padure, cand erau furtuni si sa ascult copacii. Am avut pasiuni mai neobisnuite. Profesorii si-au dat seama repede de potentialul meu si s-au asigurat ca voi avea parte de cele mai bune conditii. Pe cat era posibil ca eram sub dictatura. Asta nu m-a impiedicat sa visez la Callas, Mozart sau la Opera de Stat din Viena'.
Castigatoare a concursului Hans Gabor Belvedere
Anul 1988 ramane unul de referinta in viata sopranei. "In ciuda regimului, am aflat chiar de concursul Belvedere. Cum o sa fac rost de un pasaport era o enigma la vremea aceea pentru mine. A urmat casatoria cu un italian. Asa am primit numele Raimondi, iar in 1988 eram la Viena si concuram la concursul Belvedere la sectiunea opereta. Am castigat concursul si viata mea s-a schimbat complet de atunci. In 1991 am urcat pentru prima data pe scena Operei de Stat din Viena, iar in 1997 am dobandit si cetatenia austriaca. Poate de aceea vad totul intr-un context european. Chiar si dupa atatia ani, mi se rupe sufletul cand vin acasa si cineva imi face cu mana la granita romana. Granitele nu inseamna doar delimitari teritoriale ti economice, dar si mentale. Adevarata putere a Uniunii Europene ar insemna sa fim uniti si la nivelul capului', a incheiat Ildiko Raimondi.
