Olimpiada a costat 10 miliarde de euro

Grecia va cheltui aproximativ 10 miliarde de euro cu prilejul organizarii Jocurilor Olimpice de la Atena. Initial, suma preconizata de Guvernul elen pentru realizarea infrastructurii necesare era de 4 miliarde de euro, dar necesitatea de a incheia in regim de urgenta lucrarile aflate in intarziere si investitiile neprevazute au marit volumul cheltuielilor.

Conform cifrelor oficiale prezentate de autoritatile grecesti, Executivul a alocat, pentru organizarea JO, cate 1,3 miliarde de euro pentru anii 2000, 2001 si 2002, suma crescand la 1,8 miliarde in 2003.

DEPASIRE. Pentru acest an, cheltuielile guvernamentale prevazute pentru Jocurile Olimpice erau de 1,4 miliarde de euro. Insa, pentru a urgenta lucrarile, autoritatile au fost nevoite sa suplimenteze bugetul. Acesta va ajunge, conform secretarului de stat in Ministerul Economiei, Christos Folias, la 3 miliarde de euro, suma ce ar reprezenta 1% din produsul intern brut al Greciei. Un bilant definitiv al cheltuielilor nu va putea fi facut decat dupa incheierea competitiei, dar estimarile conduc spre un total de 10 miliarde de euro.

INTARZIERI. Costurile cele mai mari au fost legate de construirea unor noi arene sportive si de modernizarea celor existente pentru a se conforma exigentelor federatiilor internationale, precum si construirea de cai de acces la bazele sportive. Dar lucrarile nu au urmat programul prevazut initial, existand temerea ca investitiile nu vor putea fi finalizate la timp. Spre exemplu, traseul pe care se va desfasura proba de maraton a fost gata cu numai 4 zile inainte de termenul-limita stabilit de Comitetul Olimpic International (CIO).

SCHIMBARE. Din cauza acestor intarzieri, la un moment dat s-a pus chiar problema ca Olimpiada sa nu se mai desfasoare la Atena. In acest caz, competitia ar fi urmat sa se desfasoare la Sidney, oras care avea infrastructura necesara dupa ce gazduise editia din 2000 a JO. O alta cauza pentru aceasta schimbare era legata de lipsa securitatii, dupa lantul de atentate teroriste produse la Atena cu fix 100 de zile inainte de startul competitiei. Pana la urma, autoritatile au rezolvat aceste probleme, dar numai cu un urias efort financiar.

LOCUINTE SOCIALE

O alta investitie importanta pentru organizatori a fost Satul Olimpic, pentru care costul lucrarilor s-a ridicat la 400 de milioane de euro. Acesta a devenit functional pe 23 iulie, o data cu ceremonia de inaugurare desfasurata in cartierul Thrakomakedones. Satul Olimpic va functiona neintrerupt timp de 34 de zile, 24 de ore din 24, 10.000 de persoane asigurand serviciile necesare sportivilor, oficialilor si vizitatorilor. In cele 366 de cladiri ale complexului, dispuse pe o suprafata de 1.240.000 mp, se afla 2.292 de apartamente, 8.814 de camere si 17.428 de paturi. In sat va functiona o clinica medicala, un centru de testari doping, restaurant, bazin de inot, stadion de atletism, doua sali de antrenament, magazine, spatii de recreere. In timpul desfasurarii competitiei, in Satul Olimpic vor locui 16.000 de sportivi si oficiali, inclusiv presedintele CIO, Jacques Rogge. Dupa incheierea Jocurilor Olimpice, cladirile vor functiona ca locuinte sociale, 2.500 de familii avand posibilitatea sa locuiasca in aceasta zona.

40 DE MORTI

Desi au avut sapte ani la dispozitie pentru finalizarea investitiilor, autoritatile elene au irosit jumatate din aceasta perioada in litigii legate de proprietatea terenurilor. Iar repezeala cu care s-au facut lucrarile a avut multe urmari negative. Conform unor statistici neoficiale, aproximativ 40 de muncitori straini care lucrau in constructii pe teritoriul Greciei au murit in accidente de munca din cauza grabei de a respecta calendarul lucrarilor. Potrivit unui raport publicat de autoritatile de la Atena, majoritatea muncitorilor au fost adusi urgent din tari ca Romania, Polonia, Ungaria, Cehia, Albania, India sau Pakistan si au fost angajati ilegal, astfel ca nu beneficiaza de legile Uniunii Europene in domeniul protectiei muncii. Trebuie precizat ca la Sydney, in timpul lucrarilor pentru constructia Stadionului Olimpic, a murit o singura persoana, iar la Barcelona - doua. Conform expertilor in constructii, experienta nefasta a Atenei ar trebui sa insemne un serios semnal de alarma dat CIO in ceea ce priveste selectarea viitoarelor gazde.

TRAMVAI

In domeniul transportului, cea mai importanta investitie este realizarea tramvaiului olimpic, pentru care costurile de proiectare si productie s-au ridicat la suma de 380 de milioane de euro. Atena, care renuntase la traditionalul mijloc de transport in urma cu 40 de ani, a revenit acum la el, imbinand pitorescul calatoriei cu ambientul ultramodern al noului tramvai. Acesta este inscriptionat cu sigla olimpica, urmand a circula de-a lungul stadioanelor olimpice.

Atena e magica noaptea

Televiziunea americana CNN isi sfatuieste telespectatorii cum sa descopere farmecul aparte al Atenei: "Faceti cum au procedat grecii: aventurati-va prin cartiere, gasiti cluburile de noapte care vi se potrivesc, luati masa la unul dintre numeroasele restaurante ascunse prin cele mai neplacute colturi ale orasului!".

ORASUL BUFNITEI. "In timpul zilei nu se petrece nimic neobisnuit in Atena. Noaptea insa, totul se schimba. Devine magic." Cuvintele ii apartin unui cunoscator al Atenei, orasul al carui nume provine de la zeita din antichitate cu acelasi nume, "femeia cu bufnita pe umar". Pasarea a ramas de atunci simbolul orasului nocturn. La periferie, cartierele par desprinse din alta lume. Dupa caderea soarelui, o viata intensa da frau viselor. Atena pare astfel un oras modern trist, cu un trecut glorios. "Oamenii pretuiesc viata aici. Ei traiesc frumos", spune germanul Otto Rehhagel, antrenorul echipei nationale de fotbal a Greciei, care a castigat campionatul european de fotbal de anul acesta.

DESPRINS DE LUME. La Psirri, cartierul in care se adapostesc Acropolele, caderea intunericului este sarbatorita, de fiecare data, de dansatori si de trupe de muzica traditionala. Barbati frumosi, in floarea varstei, apar de nicaieri si intregesc spectacolul de sunet si culoare. Restaurantele si cluburile isi deschid portile, strazile se umplu de oameni, iar bazarele si galeriile de pe Strada Emou ii indeamna pe clienti sa se opreasca o clipa pentru a admira cele mai mari colectii de arta religioasa bizantina, ce dateaza din secolele al XI-lea si al XII-lea.

CONTRASTE. Din Piata Eroilor din Psirri nu au disparut modelatorii de sticla, cizmarii, restauratorii de mobila sau fabricantii de lumanari. Ca in multe alte capitale europene, vechiul si noul se completeaza si se observa cel mai bine dupa asfintit. Piata inconjurata de cladiri neoclasice cu fatade galbene, rosii si verzi este unul dintre locurile preferate de greci sa-si dea intalnire sau sa flirteze.

STIRILE JO

AFLUENTA SCAZUTA. Cu mai putin de o luna inaintea debutului Jocurilor Olimpice de la Atena, grecii nu se aratau prea interesati de aceasta competitie, vanzarile de bilete fiind foarte slabe. "Pana acum, doar 7,3 la suta dintre greci si-au cumparat bilete, ceilalti amanand, probabil, pentru ultimul moment achizitionarea acestora", a precizat ATHOC, care a negat totodata informatiile aparute in presa, potrivit carora doua treimi dintre biletele alocate Comitetului olimpic national si sponsorilor ar fi fost returnate. Din totalul de 5,3 milioane de bilete disponibile pentru marele eveniment din aceasta vara, doar 1,95 milioane isi gasisera cumparatori pana la finele lunii iunie, desi 60 la suta dintre locuitorii Atenei au anuntat ca vor ramane in capitala greaca pe durata Olimpiadei. Analistii din turism afirmau, la randul lor, ca temerile privind securitatea si preturile mari ale camerelor de hotel si biletelor de avion i-au speriat pe vizitatorii straini, prognozandu-se o scadere cu 15 la suta a numarului de turisti care vor vizita Grecia, in raport cu anii trecuti.

CORUPTIE. Presa suedeza a dezvaluit ca, inainte cu doua zile de a fi desemnat orasul gazda al JO din 2004, un emisar venit de la Stockholm, unul dintre orasele candidate, a sosit la Lausanne, sediul CIO, cu 60.000 dolari in valiza. Ziarul suedez Dagens Nyheter publica extrase dintr-o convorbire, datand din 1999, in cadrul careia suedezul Goeran Dahlgren, emisarul in chestiune, afirma ca a transportat bani la Lausanne in septembrie 1997. Responsabilul Comitetului de candidatura, Olof Stenhammar, a negat aceste informatii, pe care presa le-a adus in prim-plan pentru prima oara in 2000.

AMENZI LA RESTAURANTE. Agentia greaca de supraveghere a calitatii alimentelor, in urma controalelor la 3.201 de restaurante si bufete, a constatat abateri de la regulile de igiena si sanatate la 265 de unitati, aplicand masuri financiare si organizatorice conform legislatiei elene. Au fost, de asemenea, inspectate 11 companii care vor furniza, pe durata Jocurilor Olimpice, produsele alimentare necesare restaurantelor, tavernelor si bufetelor din cadrul perimetrului olimpic. In luna august, anul trecut, 62 de componenti ai delegatiei germane de canotaj, participanta la Campionatele Mondiale de juniori, s-au infectat cu salmonela la restaurantul unui hotel situat in apropiere de Atena.

OLIMPIADA SE INTOARCE ACASA - EDITIE DE COLECTIE (9 august 2004)

Din Antichitate si pana in prezent

Olimpiada a costat 10 miliarde de euro

Istoria notei 10 a inceput la Montreal - Nadia, perfecta!

Gabriela Szabo, regina absoluta

Portdrapelul Romaniei la Atena va fi Elisabeta Lipa: "Inca mai am emotii"

Linca, singurul campion

Sarbu, puscasul nemuritor

Sa nu uitam Munchen si Atlanta!

Cancerul sportului

7 Mari si tari

Componenta delegatiei Romaniei la Olimpiada