Olteni, moldoveni, ardeleni... rade cine poate

12 Iul 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Articolul a fost scris in urma unei discutii cu un moldovean, un ardelean, un oltean si un constantean. Prieteni buni, colegi de birou si temerari cititori de poante si gaguri. Ce a iesit vedeti si dumneavoastra. Fiecare e fruncea...

ANA-MARIA LUCA

Despre moldovean, olteanul si ardeleanul spun ca e prost si necioplit. Despre oltean ceilalti doi cred ca incearca sa fie smecher, dar nu-i iese niciodata. Iar despre ardelean, moldoveanul si olteanul cred ca e harnic, gospodar, dar de atata munca uita de indatoririle matrimoniale. Deci, e fraier.

Si totusi, cand lucreaza in acelasi birou un oltean ciumeg, un moldovean rapezat si un ardeleanâ¦ no, ii musai sa se inteleaga. Si se intrec in bancuri.

PROSTIA. Cel mai des cei trei glumesc intre ei despre prosti. Dar prostia nu e aceeasi peste tot, are si ea particularitati zonale, la fel cu cei trei care glumesc despre prostie. Ardeleanul, Ioanci, crede ca prostia la olteni e bruta, iar la moldoveni este vorba mai mult de neglijenta. Adica, lasa-ma sa te las. De aici ideea ca locuitorii celorlalte doua regiuni istorice fac impreuna o bomba: oltenii sunt prosti de bubuie, iar moldovenii de imprastie! Gluma mai are si o varianta simpla, doar cu moldoveni. "Cum faci o bomba cu 100 de moldoveni? Simplu, zice Marinica, olteanul. Primii 99 sunt prosti de bubuie si unul e destept de scapara." Vasile, moldoveanul, stie acelasi banc, dar in varianta cu mancatorii de praz. Pana la urma, e o poanta buna indiferent de cine o spune.

SMECHERIILE. Cand un oltean e ciumegâ¦ isi face casa rotunda, ca sa nu-l vorbeasca oamenii pe la colturi. Asa cum, tot despre olteni, bineinteles, se spune ca prima oara nu isi ridica locuinta, ci... veceul! Si isi mai pun oltenii probleme de logica: "Doi olteni trecura Oltul, inapoi trecura doi. Cati olteni trecura Oltul si-nainte si-napoi?".

Citește pe Antena3.ro

Descoperire arheologică șocantă: 76 de copii sacrificați, cu pieptul desfăcut și craniul modificat. Scopul „ofrandei” macabre

Si mai sunt momente cand oltenii suntâ¦ niste tarani. Un oltean vine la Bucuresti cu magarul. Auzise ca la Bucuresti se fura. Se fura rau, de te lasa in pielea goala. Dar el e sigur ca lui n-o sa i se intample asa ceva. Ajuns la Bucuresti, olteanul nostru isi leaga magarul de un tramvai. Cand vizitatorul nu este atent, magarul dispare. Ramane uimit, isi da palaria pe ceafa, se scarpina putin in cap si zice cu naduf: "Eu inteleg sa fure magarul, dar cu tot cu baraca?!".

Dar "cele mai tari" bancuri cu olteni sunt cele cu lenesi, caci in ochii ardelenilor si moldovenilor, care se cred mult mai gospodari, oltenii sunt fundamental lenesi. Ar face orice sa se eschiveze de munca. Asa ca a iesit povestea gardului oltenesc. "Cum fac oltenii un gard? Pai, pun cate un stalp si scriu apoi "etc."".

NEA MARIN. Regretatul Amza Pellea s-a nascut la Bailesti. Personajele sale - Veta, nepotul Suca, nasul Pandelica - s-au nascut o data cu el, tot in Bailesti. Erau o parte din el, o parte dintr-un var de-al lui, o parte din tatal sau, cate o parte din fiecare satean de-al locului. In facultate, Amza spunea cu un haz nebun bancuri cu olteni. Apoi bancurile s-au transformat in monologurile interpretate pe postul national de televiziune, iar Tudor Vornicu a facut o pasiune pentru olteanul cu ilic. In plina epoca "gri", Revelioanele cu "nea Marin" ne ajutau sa trecem peste ziua de maine. Consacrarea a venit in 1978, o data cu premiera lungmetrajului "Nea Marin miliardar", singura comedie a regizorului Sergiu Nicolaescu. Succesul a fost enorm: personajul a strabatut timpul, umorul filmului fiind unul de tip oltenesc, cu schema americana.

Astazi, nimeni nu si-l mai poate inchipui pe Amza decat dandu-si palaria ponosita pe ceafa si exclamand mucalit: "Baaa, tata, ba!".

MOLDOVENII SI MOLDOVENISMELE. "De moldoveni se face misto la greu", spune Vasea. "Mai ales de felul in care vorbim. Lor li se pare amuzant." Ioanci si Marinica se tavalesc deja de ras. "Ce sunt aia chiloti, mai, Vasea, aia care chiloteaza avioanele?", rade Ioanci. Si mai sunt traducerile unor pelicule celebre de televiziune in moldoveneste? "Lovitura fulgeratoare" devine "Palitura crancini" , "Salvati de clopotel" e "Izbavit di talanguti". Sa trecem putin in lumea sportului, caci la filme ne-am dumirit cum sta treaba, si asa aflam ca la celebra "lovitura de pedeapsa" i se spune la moldoveni "palituri di osandi". Asta ii!

"Oricum, bancurile cu moldoveni s-au modernizat, precum s-au modernizat si moldovenii", rade Ioanci. "Nu stiti fazele cu treningul? Era o vreme cand astia numai in trening umblau. In trening si cu pantofi. Era bancul ala: cum recunosti un mire la o nunta de moldoveni? Are treningul nou." Dar, serios vorbind, lui Vasea i se pare ca moldovenii sunt cel mai des luati peste picior. Si cei din Constanta glumesc pe seama lor. Aceasta pentru ca, odata, in perioada comunista, cand s-a construit portul si Constanta, a avut parte de o infuzie de moldoveni. Cristi, un coleg al celor trei, originar din Constanta, stie multe bancuri cu moldoveni. "Le-a ramas faima asa: de imputiti, de lenesi si asa mai departe. Dar asta pentru ca probabil au venit la munca doar cei care nu-si facusera un rost acasa", spune constanteanul. Si Ioanci e de aceeasi parere. "Asa o fost si in Ardeal, cand au venit la munca pe Valea Jiului, la Brasov. Brasovul se mai numea odata si Iasov, din cauza moldovenilor. Si in Timis au venit multi la munca. De aici i-a venit si trenului Iasi-Timisoara numele de "Foamea".

ARDELENII RAD DE EI INSISI. Incetineala. E caracteristica ardelenilor de care toata lumea rade. "Vorbesc rar si se spune ca sunt foarte harnici, gospodari. Dar de atata munca uita de indatoririle matrimoniale. Ei spun ca doar cateodata. De aici multe bancuri cu ardeleni inselati de sotii". De la munca se zice ca li se trage ponosul ardelenilor. Si de la sinceritate. Cum ar putea sa fie un ardelean care se face singur de ras, daca nu sincer? Exemplu: Ion si Gheorghe se intalnesc in padure. Gheorghe ducea in brate un dihor viu. Ion il intreaba: "Ma, Gheorghe, ce faci, mai, cu dihorul?" Gheorghe: "Apoi, ma, la iarna, cand o fi frig, il pun la picioare sa-mi tina de cald". Ion: "Ma, daâ pute, ma!" Gheorghe: "No, lasâ ca se obisnuieste el".

Rabdarea ardelenilor e renumita chiar si printre ei. Ardelenii rad de ei insisi si de incetineala lor. Si apoi in Ardeal nu numai oamenii sunt inceti. Si animalele o iau pe urma lor. Un turist aflat in excursie prin Romania ajunge la o stana unde vede un cioban cu cainele langa el. "Auzi, bade, e rau cainele?" "Apoi, ii rau!" "Dar musca?" "Musca!" "Dar vad ca nu zice nimic!" La care cainele: "Apoi, daca-i musai, ham!".

Un alt exemplu: Doi ardeleni pe marginea unei strazi. Unul zice: "Vrei sa-ti arat ca eu pot trece strada asta in 10 minute?" "Dar ce, ma, esti fulger?".

Si apoi mai fac ardelenii glume pe seama celorlalti: "Un moldovean si un oltean stau la taclale: "Mai, frate, zise olteanul, la voi in sat mortul se ingroapa cu popa?". "Nu, bre, la noi popa ramani afari".

LA ORAS

Merge un ardelean la oras si peste tot se descurca el, dar cand ajunge la un semafor se opreste. Oare cum se face aici? Ia sa intreb pe cineva?

- Domnucule, daca nu e cu suparare, cum se trece pe aici?

- Pai, la rosu trec prostii si la verde desteptii...

Sta ardeleanul si se gandeste: apoi nu is eu asa destept..., dar cand vede ca toti trec, isi ia inima in dinti si traverseaza. Pe cand ajunge la mijloc, surpriza: semaforul se schimba in rosu.

Isi zice ardeleanul:

- No mai, ia, ca m-o prins!