Opriţi braconajul!

Braconajul peştelui pe Dunăre, în Deltă, dar şi pe râurile şi lacurile interioare a luat în ultima vreme o amploare de neimaginat pentru o ţară civilizată, membră a Uniunii Europene. Sub privirile neputincioase ale autorităţilor se braconează şi se vând pe piaţa neagră cantităţi uriaşe de peşte şi de icre. Nimeni nu cunoaşte dimensiunile reale ale acestui jaf naţional. Zi şi noapte are loc un adevărat măcel, chiar şi asupra speciilor protejate, pentru care s-a interzis pescuitul, cum ar fi sturionii – cega, păstruga, nisetrul şi morunul.

Numai în zona Giurgeni-Vadu Oii, Poliţia de Frontieră a aplicat 75 de sancţiuni contravenţionale şi a întocmit 27 de dosare penale. În Deltă, angajaţii de la ANPA Tulcea au confiscat 15.700 de metri de plasă monofilament, 34 de setci interzise şi au reţinut sute de kilograme de peşte, doar în zonele Razelm-Sinoe, Roşu-Roşuleţ şi Puiu-Puiuleţ.

Au fost confiscate, de asemenea, pe parcursul lunii martie 11 ambarcaţiuni şi 10 motoare şi au fost întocmite 14 dosare pentru infracţiuni la OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Dar nici unul dintre braconierii prinşi în flagrant nu a fost condamnat. Toţi au primit "scoaterea de sub urmărire penală" (SUP) pe motiv că "fapta nu prezintă pericol social". Autorităţile propun interzicerea pescuitului pe timp de noapte şi înăsprirea legislaţiei privind braconajul

---

În ultimii ani, braconajul pe Dunăre, mai ales în Deltă, dar şi pe râurile şi lacurile interioare a luat o amploare de neimaginat pentru o ţară civilizată, membră a Uniunii Europene.

Sub privirile "neputincioase" ale autorităţilor se braconează şi se vând pe piaţa neagră cantităţi uriaşe de peşte şi de icre. Nimeni nu cunoaşte dimensiunile reale ale acestui jaf naţional. Are loc un adevărat măcel chiar şi asupra speciilor protejate, pentru care de câţiva ani s-a interzis pescuitul, cum ar fi sturionii.

În ultima perioadă, numai în zona Giurgeni-Vadu Oii, Poliţia de Frontieră a aplicat 75 de sancţiuni contravenţionale în baza Legii 192/2001 şi a întocmit 27 de dosare penale. Dar nici unul dintre braconierii prinşi în flagrant nu a fost condamnat. Toţi au primit "scoaterea de sub urmărire penală" (SUP) pe motiv că "fapta nu prezintă pericol social" (art.18 alin.1 Cod de Procedură Penală ).

"Este adevărat că şi legislaţia este oarecum permisivă" - ne-a declarat dl comisar Adrian Zaharia, şef-Birou Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere la Poliţia de Frontieră Feteşti. "Totuşi, începând din anul 2008, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 23, se consideră infracţiune chiar şi simpla deţinere a unui aparat electric sau a altui obiect folosit la braconaj. Asta vine în detrimentul braconierilor şi în sprijinul organelor de control. Însă, chiar şi în aceste condiţii, pedepsele penale se lasă aşteptate în continuare, deşi, noi întocmim şi apoi trimitem dosarele mai departe, insoţite de dovezi" - ne-a declarat reprezentanul Poliţiei de Frontieră Feteşti.

"Din nefericire, sub masca pescuitului, mulţi dintre aceşti oameni comit, mai ales noaptea, şi alte fapte penale, cum ar fi traficul de combustibili sau de alte bunuri sustrase de pe navele aflate în mişcare pe Dunăre" - mai spune dl comisar Zaharia.

Pe de altă parte, mulţi dintre cei prinşi la braconat sunt recidivişti, fiind depistaţi a doua sau a treia oară cu plase interzise la pescuit, cu aparate electrice, cu peşte sub dimensiunile legale sau pentru care pescuitul este interzis prin lege etc., dar, din diverse considerente, ei nu ajung să fie condamnaţi, ci sunt scoşi de sub urmărire penală şi primesc cel mult o amendă administrativă.

DELTA - RAIUL BRACONIERILOR
Delta Dunării a devenit în ultimii ani raiul braconierilor. Dl Constantin Enache, şeful filialei Tulcea a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) ne-a mărturisit că, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi, fenomenul a luat o amploare de necontrolat.

"Numai în ultima săptămână, angajaţii de la ANPA Tulcea au confiscat 15.700 de metri de plasă monofilament, 34 de setci interzise la pescuit şi au confiscat sute de kilograme de peşte, aceasta doar în zonele Razelm - Sinoe, Roşu - Roşuleţ şi Puiu - Puiuleţ. Au fost confiscate, de asemenea, pe parcursul lunii martie, 11 ambarcaţiuni şi 10 mototoare şi au fost întocmite 14 dosare pentru infracţiuni la OUG 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura.

Se braconează toate speciile de peşte, inclusiv cele oprite la pescuit prin lege, cum este cazul sturionului (cegă, păstrugă, nisteru sau morun - n.r.). "Sunt prinşi de aceşti braconieri chiar şi puii de sturion de 400-500 de grame, deversaţi în Dunăre anul trecut de firmele de acvacultură, prin programul naţional de repopulare a Dunării cu sturion" - spune dl Constantin Enache.

Dar, cum se valorifică peştele prins ilegal, de exemplu, sturionul şi icrele negre sau cele de ştiucă, în condiţiile în care pescuitul şi comercializarea acestora sunt interzise prin lege? Ne răspunde tot dl Constantin Enache: "Aceşti oameni dovedesc o imaginaţie extraordinară, pentru a eluda legea şi a păcăli autorităţile.

De exemplu, unul a fost prins cu o găleată în care avea, sub un strat de ouă de găină, icre de ştiucă; altul, de la Gorgova, cobora mereu din vapor cu un burlan de sobă, în care băgase pungi de plastic cu icre negre şi icre de ştiucă. Dar cel mai ingenios s-a dovedit un ins din Sfântu Gheorghe, care a chemat şalupa salvării pentru că era soţia bolnavă şi a ascuns în şalupă peşte şi icre de contrabandă, pe care voia să le vândă la Tulcea.

Sigur, nu aceştia fac cele mai mari pagube în Deltă şi pe Dunăre. Prăpăd fac cei care predau peştele braconat în cantităţi industriale unor complici dotaţi cu autodube frigorifice şi care transportă şi comercializează peştele pe piaţa neagră din toată ţara, mai ales în Bucureşti".



INDIVIZI PERICULOŞI
În ultimul timp au apărut şi fenomene de-a dreptul îngrijorătoare şi periculoase pentru locuitorii Deltei - mai spune şeful ANPA Tulcea. Astfel, prin zona Caraorman au apărut câţiva indivizi periculoşi, dotaţi cu bărci rapide, cu motoare puternice, care, pur şi simplu, îi atacă noaptea pe pescari - fie autorizaţi, fie neautorizaţi - şi le fură atât peştele cât şi sculele de pescuit.

Nu în ultimul rând, pescuitul cu curent electric se practică la scară mare în toată Delta, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor locale. Au apărut informaţii că în Tulcea, dar şi în câteva localităţi din Deltă, sunt unii care fabrică acasă astfel de aparate, pe care le vând foarte ieftin braconierilor.

Atunci când sunt în pericol iminent de a fi prinşi în flagrant, aceştia le aruncă în apă, scăpând practic de obiectul delict, adică de dovada materială necesară pentru a fi condamnat. Ulterior, îşi cumpără ieftin alt aparat.

PESCUITUL AR TREBUI INTERZIS NOAPTEA
"O măsură care nu s-a luat în aceşti ani, când braconajul pe Dunăre a luat amploare, dar care ar trebui luată, este interzicerea pescuitului pe timp de noapte", consideră comisarul Zaharia de la Poliţia de Frontieră Feteşti.

"Braconierii circulă uşor noaptea cu bărcile lor pescăreşti, unii au şalupe rapide, destul de scumpe. Ei cunosc foarte bine locurile, se ascund repede şi sunt destul greu de prins în flagrant, chiar dacă în ultimul timp suntem şi noi dotaţi cu şalupe rapide, echipate cu aparate radar şi cu faruri de ceaţă pentru circulat noaptea. Repet, cea mai bună soluţie ar fi interzicerea pescuitului şi, implicit, a circulaţiei bărcilor pescăreşti pe timp de noapte, pentru că în acest interval se braconează şi se fură cel mai mult" - consideră reprezentantul Poliţiei de Frontieră.

Şefii filialelor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pe care i-am consultat în ultimele zile, printre care, Viorel Mariuţan (Ilfov),

Constantin Enache (Tulcea), Ion Costianu (Constanţa), Dima Richard (Călăraşi), Petcu Ilie (Timiş) sunt de acord cu propunerea poliţiştilor de frontieră, de a se adopta un act normativ care să interzică pescuitul comercial pe timp de noapte, aşa cum, de altfel, este interzis, prin lege, şi pescuitul sportiv.

Dar, cum ar afecta pescuitul legal această măsură? Cum ar fi afectaţi pescarii corecţi şi cinstiţi care nu braconează? "Pescuitul legal, corect şi cinstit nu ar fi afectat" - este de părere dl Valentin Buksz, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, pentru că trebuie interzis doar pescuitul în mişcare, nu cel cu scule staţionare (setci, taliene, vârşe etc. - n.r.).

Acestea se pun seara pe lumină şi se scot dimineaţa, după ce răsare soarele. Chiar şi pentru pescuitul în mişcare pot fi stabilite cu exactitate perioadele de excepţie, şi anume, cele în care se poate pescui doar peştele aflat în migraţie, cum este de exemplu, scrumbia. Nu ar fi nici o problemă pentru pescarii adevăraţi şi cinstiţi, ar fi afectaţi doar braconierii".

Toate aceste măsuri ar trebui cuprinse în noua lege a pescuitului si acvaculturii, aflată în Parlament, lege care ar trebui adoptată în regim de urgenţă.

Anul trecut, România a ratat complet accesarea fondurilor europene, inclusiv a celor destinate pescuitului şi acvaculturii - domeniu care are o nevoie acută de bani. Ce se va întâmpla anul aceasta? În acest an nu vom mai rata accesarea fondurilor - ne-a declarat preşedintele ANPA, Valentin Buksz. Suma alocată este de 230 milioane de euro, din care 75% de la UE şi 25% din fonduri proprii, drept cofinanţare.

Am demarat deja acest program, care este într-adevăr unul complex, lucrăm inclusiv la modificarea actelor normative privind cheltuielile eligibile, modificări care vor veni în sprijinul beneficiarilor, pentru că vor permite şi aportul în natură, precum şi achiziţia de terenuri aferente proiectului, într-o anumită cotă - mai precizează reprezentantul ANPA.

Principalele domenii care urmează să beneficieze de aceste fonduri vor fi dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti, protecţia şi dezvoltarea faunei şi a florei sălbatice, acvacultura, pescuitul, procesarea şi marketingul produselor etc.