x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Opriţi exportul de copii!.

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 13 Iun 2011 - 10:01
Opriţi exportul de copii!.


Ce-ar mai fi de vandut in Romania? Padurile le-am rezolvat, muntii ii intalnim prin declaratiile de avere ale unora, terenurile agricole sunt cumparate de strainii ce-si descopera la noi pasiunea pentru agricultura, fabricile si uzinele sunt mormane de fier vechi inghesuite in containerele din port, aurul e pe duca, combinatele sunt date. Ce-a mai ramas de vandut in Romania? O marfa dupa care strainii tanjesc de ani de zile. Comercializata en-detail, i-a imbogatit in anii '90 pe negustorii priceputi. ONG-uri si case de avocatura. Din ce s-ar mai putea face azi bani in Romania? Din copiii abandonati. Guri de hranit, salarii de platit asistentilor sociali si maternali, paguba-n buget. Suflete-n plus pe harta Romaniei care e pregatita sa-si exporte iar copiii.

"In sistemul de protectie sociala din Romania sunt, in momentul de fata, circa 67 000 – 70 000 de copii. Dintre acestia, circa 23 000 de copii sunt in centre de plasament, circa 21 000 de copii sunt in asistenta maternala, restul copiilor sunt in alte forme de plasament. (...) In momentul de fata si, de fapt, in ultimii cinci ani, numarul de familii de romani care vor sa adopte copii excede numarului de copii adoptabili. Daca numarul de copii adoptabili este, undeva, la o medie de 1 100 – 1 200 de copii, numarul de familii care doresc sa adopte copii, familii de romani, este de circa 1 600 – 1 700 si, de foarte multe ori, aceste familii renunta din cauza birocratiei sau din cauza altor motive, dar interesul in Romania pentru adoptia nationala este un interes major, care ne deosebeste fata de alte state din Europa.' Asa isi promova in plenul Senatului proiectul legislativ de modificare a Legii 273/2004 Bogdan Panait, secretar de stat la Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA). In realitate, e o campanie de marketing, bine coordonata, cu reportaje lacrimogene la televizor si imagini cu stadioane pline de copii ai nimanui. Scopul proiectului legislativ e unul singur: reluarea adoptiilor internationale! Cetatanii romani sunt discriminati de lege, iar prevederile Constitutiei sunt nesocotite, lucru care, intr-adevar, "ne deosebeste fata de alte state din Europa'...

Protectul legislativ 250/2011 opereaza 70 de modificari in legea privind regimul juridic al adoptiilor. Una singura a fost scoasa la inaintare, in public: reducerea perioadei in care un copil poate fi declarat adoptabil (30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere in situatia copilului cu parinti necunoscuti – abandonatii din maternitati -, sau 1 an de la luarea masurii de protectie in cazul copiilor care au parinti, dar acestia sunt dezinteresati de ei). Familiile de romani care vor sa infieze s-ar putea declara fericite. Gresit! De acum inainte, conform legii, vor concura pentru un copil adoptabil cot la cot cu cetatenii strani, la aceeasi categorie: "adoptie interna'. Si asta in vreme ce conationalii nostri aflati la munca in strainatate vor aplica, daca vor sa infieze copii din Romania, la categoria "adoptii internationale'.

Ce nu s-a spus pana acum despre PL 250/2011 este ca el modifica notiunea de "adoptie interna'. Legea veche, inca in vigoare, prevede ca adoptia interna e cea in care atat adoptatorul cat si adoptatul au domiciliul stabil in Romania. Legea noua, care va fi votata maine de Senat, spune ca "adoptia interna' este cea "in care atat adoptatorul sau familia adoptatoare, cat si adoptatul au resedinta obisnuita in Romania'. Ce inseamna "resedinta obisnuita'? PL 250/2011 introduce in lege un nou articol – art.3, ind (1) – cu urmatorul cuprins: "in sensul prezentei legi, prin resedinta obisnuita in Romania a adoptatorului/ familiei adoptatoare se intelege situatia: a) cetatenilor romani cu domiciliu in Romania (...)' dar si, atentie! "b) cetatenilor statelor membre UE/SEE sau strainilor care au drept de rezidenta permanenta sau dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei'.

"Resedinta obisnuita' - doua cuvinte, 18 litere ce redeschid poarta strainilor spre copiii din Romania. ORA motiveaza inlocuirea termenului "domiciliu' cu "resedinta obisnuita' invocand "necesitatea utilizarii terminologiei care se regaseste in Conventia asupra protectiei copilului si cooperarii in materia adoptiei internationale incheiata la Haga, in 29 mai 1994 si ratificata de Romania prin legea nr.84/1994'. Argumentatia e subtire, sustine chiar Guvernul Romaniei, prin Consiliul Legislativ care precizeaza, in avizul trimis Senatului, ca "desi in actul international amintit, in varianta in limba romana, se foloseste aceasta expresie, iar in variantele in alte limbi intalnim expresii cu sens similar, terminologia a fost aleasa astfel incat sa reflecte aceeasi notiune in dreptul national al fiecarui stat parte la Conventie. Astfel, prin resedinta obisnuita, in orice stat parte la Conventie se intelege locul unde persoana fizica are locuinta in mod obisnuit, in mod normal, nu ocazional, si potrivit declaratiei oficiale pe care o face la autoritatile compertente, iar in dreptul roman are drept corespondent termenul de «domiciliu»'.

Gaselnita cu "resedinta obisnuita' serveste doar intereselor strainilor care vor sa adopte din Romania si, pe termen lung, daca PL 250/2011 va fi adoptat, creaza confuzie in sistemul legislativ romanesc. Pe aceste considerente, Comisia pentru politica externa din Senat a dat aviz negativ proiectului, subliniind ca el "confirma posibilitatea efectuarii adoptiilor in Romania de catre cetatenii straini sub o asa-zisa formula a «ideii de adoptie interna», precum si faptul ca legislatia romana urmeaza sa inregistreze doua definitii diferite ale aceleasi notiuni, cea de «resedinta obisnuita», una in noul Cod Civil, cea de-a doua in proiectul legislativ in discutie, situatie inacceptabila din punct de vedere al tehnicii legislative. In avizul negativ se mai precizeaza: "Comisia pentru politica externa a exprimat, cu larga majoritate, preferinta pentru o noua initiativa legislativa, care sa elimine barierele birocratice si sa permita accelerarea procedurilor de adoptie interna efectuate de cetatenii romani, si nu confirmarea posibilitatii efectuarii unor adoptii internationale mascate, justificate, printre altele, de volumul investitiilor efectuate in Romania de investitorul strain'.

Care sunt principalii benefiari ai noii legi privind regimul juridic al adoptiilor? Teoretic, ea ii avantajeaza pe toti strainii, din orice colt al lumii ar fi ei, care poftesc sa infieze copii din Romania. PL 250/2011 spune ca adoptatorii ar trebui sa aiba "drept de rezidenta permanenta sau dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei'. Cetatenii statelor membre UE/SEE (spatiul economic european – Islanda, Liechtenstein si Norvegia), dar si cei din state non-UE pot obtine drept de rezidenta permanenta daca o au sedere continua si legala pe teritoriul Romaniei pentru o perioada mai mare de 5 ani. La stabilirea continuitatii nu sunt considerate intreruperi absentele temporare din Romania care nu depasesc 6 luni. Primul pas pentru a obtine rezidenta permanta este obtinerea dreptului de sedere permanenta, situatie prevazuta, de altfel, in generosul proiect legislativ.

Legea a trecut prin Senat cu o viteza uluitoare. Pe 21 martie a.c., proiectul a fost prezentat Biroului Permanent iar maine, 14 iunie, va fi votat in plenul Senatului. In paralel si aparent fara nici o legatura, legii i-a fost dedicata la tv o campanie de lobby, cu stiri zilnice si de impact, in prime-time, cu spoturi de promovare si site pe care se strang online semnaturi de sustinere. Cine sunt propulsorii reluarii adoptiile internationale? "La Comisie (n.r. - Europeana) am trimis un proiect (...). Sincer, cei de acolo ar dori o larghete mai mare a prevederilor noastre, lucru pe care, in momentul de fata, nu-l putem realiza, dar, cel putin din punctul lor de vedere, ar dori o deschidere mai mare pentru adoptie in Romania. In rest, cu Parlamentul Europei, sincer, nu am avut asemenea discutii, este adevarat, insa semnale sunt trase de la nivelul celor care detin conventiile internationale la care noi suntem parte, cum este Conventia ONU si, intr-adevar, ei ne-au cerut in 2009 o deschidere mai mare in privinta adoptiilor', marturisea Bogdan Panait in plenul Senatului.

Se redeschide pravalia unei tari second-hand. Avem "marfa noua'. Confiscata de prin maternitati si nerevendicata. Copii "proaspeti', pe care nu putem sa-i crestem in propria lor tara, pentru ca nu ne pasa. Nici de ei, nici de tara. Doar "interesul superior'...

Resedinta nu e la adresa de domiciliu

Potrivit prevederilor art.13 din Decretul 31/1954 privitor la persoanele fizice si juridice, "domiciliul unei persoane fizice este acolo unde ea isi are locuinta statornica si principala'. In plus, notiunea de "resedinta obisnuita' nu a fost definita pana acum de nicio lege romaneasca in vigoare. OUG 97/2005 prevede ca "domiciliul persoanei fizice este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala', in vreme ce resedinta este "adresa la care persoana fizica declara ca are locuinta secundara, alta decat cea de domiciliu'. In acelasi sens sunt si dispozitiile Legii 287/2009 privind Codul Civil (Noul Cod Civil), domiciliul fiind "locul unde persoana fizica are principala sa asezare' (art.87), iar resedinta "locul unde persoana are locuinta secundara' (art.88).

Un stadion de copii livrati strainilor

Una dintre primele legi aparute in Romania dupa Revolutie a fost Legea 11/1990 privind incuviintarea infierii. In aceasta lege s-au stipulat si proceduri privind adoptia internationala, pana atunci inexistente in legislatia romaneasca (exista insa voci care sustin ca, in perioada 1980 – 1989, Ceausescu a trimis "la export' circa 600 de copii, prin adoptii internationale).

Inainte de 1996, adoptiile se faceau direct din familia biologica si au devenit imediat o afacere infloritoare. Pentru intermediari, pentru magistrati si pentru parintii naturali ai copiilor infiati. Nu exista statistici oficiale cu numarul adoptiilor internationale din aceasta perioada. Raspunzand unei solicitari facute de "Jurnalul National' in 1998, Comitetul Roman pentru Adoptii ne informa ca "in perioada 1991 – 1998 au fost inregistrate 6896 de adoptii internationale'. Greu de crezut, atata vreme cat numai in 1998, conform datelor pe care le detinem astazi, au fost inrregistrate 2720 de adoptii (37 dintre copiii infiati au ajuns in Cipru, 512 in Italia si 726 in SUA). In anul imediat urmator, au luat calea strainatatii alti 2117 copii (6 dintre ei au ajuns in Andora, 20 in Australia, 6 in Finlanda si 9 in Luxemburg). Potrivit datelor furnizate la acea vreme de Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie, in perioada 1997 – 2000 au fost aprobate 9595 de adoptii internationale (si doar 3600 de adoptii nationale). 3500 au fost realizate doar in anul 2000, iar o treime dintre copii au plecat in SUA. Americanii editau indrumare de adoptie, iar unul dintre ele "How to adopt in Colorado', dadea chiar si preturile la copii: organizatia "Hand in Hand International Adoption' percepea o taxa de 16.245 de dolari pentru un copil roman cu varsta intre 6 si 14 ani. Dublu fata de un copil filipinez care era cotat la 8.550 de dolari.

La sfarsitul anului 2000 existau 105 fundatii acreditate sa presteze servicii in procesul de adoptie. Din statisticile existente, aceste fundatii au contribuit la finantarea sistemului de protectie a copiilor institutionalizati cu circa 10 milioane de euro, in mai putin de doi ani de activitate (1999 – august 2000). Afacerea devenise extrem de profitabila, iar castigurile erau impartite intre ONG-uri, case de avocatura si angajati din sistemul de protectie a copilului. In 2001, numai in patru luni (ianuarie – aprilie), au fost incuviintate, definitiv si irevocabil, 920 de adoptii internationale.

In urma solicitarilor Parlamentului European, in octombrie 2001 Romania a introdus un moratoriu care suspenda adoptiile internationale. Cu toate acestea, in perioada 2001 – 2003, in plin moratoriu, Guvernul Romaniei a trimis catre instantele judecatoresti, prin memorandumuri, 1115 cereri de adoptie internationala. 1003 au fost aprobate si, dintre copiii infiati, 8 au plecat in Andora, 6 in Malta, unul in Slovacia, 4 in Venezuela, 230 in Italia si 384 in SUA.

In mai 2004, baroneasa Emma Nicholson declara, intr-un interviu acordat BBC, ca "in 10 ani, peste 30.000 de copii au fost transferati in strainatate, cu un profit de un miliard de dolari pentru oficialitati si intermediarii care au inlesnit adoptile'. Doi ani mai tarziu, Oficiul Roman pentru Adoptii anunta ca nu mai stie nimic de soarta a 1150 de copii adoptati in strainatate dupa 1997. Cei mai multi dintre acesti copii fusesera infiati in SUA, tara care nu a adoptat Conventia de la Haga referitoare la procedurile de informare post-adoptie. Va amintiti? Aceeasi Conventie de la Haga e invocata azi, pentru justificarea expresiei "resedinta obisnuita' in legea ce permite reluarea adoptiilor internationale...

Cu 30.000 de copii poti umple un stadion. Daca ati vazut spotul tv ce face lobby pentru exportul de copii, folosind manipularea emotionala, sa stiti ca acolo, in tribunele acelea, sunt copiii plecati din Romania, fara voia Ei, in SUA, Italia, Malta, Venezuela, Honolulu...

Romanii sunt discriminati

Legea care, aparent, propovaduieste adoptia interna ii nedreptateste pe cetatenii romani. Si pe cei ramasi in Romania, si pe cei plecati la munca, in strainatate. Primii sunt incadrati, alaturi de straini, la categoria "adoptie interna', insa au o conditie suplimentara de indeplinit: trebuie sa fi "efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de atestare. La stabilirea continuitatii nu sunt considerate intreruperi absentele temporare care nu depasesc 3 luni si nici cele impuse de sederea pe teritoriul altui stat in scop diplomatic'. Prin comparatie, strainii nu-si pierd dreptul de sedere permanenta si, deci, nici pe cel de-a adopta, daca lipsesc din Romania o perioada de maxim 6 luni.

Constitutia, la art. 16, prevede egalitatea in drepturi a cetatenilor Romaniei. Indiferent de domiciliul si de locul de munca pe care il au sau de tara in care se afla. "Cetatenii sunt egali in fata legii si au autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari'. Vorbe! PL 250/2011 ii incadreaza pe cetatenii romani aflati in strainatate la "adoptie internationala'. In noua lege, art. 45, alin. (1), lit. b) prevede ca: "adoptia internationala a copilului cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana/familie cu resedinta obisnuita in strainatate poate fi incuviintata numai pentru copiii care se afla in evidenta oficiului (n.r. - ORA) si numai daca adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este si cetatean roman'. In plus, "adoptia poate fi incuviintata numai dupa o perioada de 2 ani, termen in care se realizeaza procedura de adoptie interna'. Dintotdeauna, legea privind regimul juridic al adoptiilor a incalcat prevederile art. 16 din Constitutie, iar "Jurnalul National' a atras atentia public asupra acestui fapt inca de pe vremea cand Legea 273/2004 era in faza de proiect.

Din respect pentru legea fundamentala a tarii, sesizam inca o data Curtea Constitutionala a Romaniei si institutia Avocatului Poporului, cerandu-le sa repuna in drepturi milioanele de cetateni romani, nedreptatiti de-o lege facuta la noi pentru beneficiul cetatenilor din Andorra, Venezuela, Malta, Italia si, mai ales, din SUA.

"Multumesc celor doua comisii care au adus un amendament referitor la posibilitatea romanilor din strainatate sa adopte pe care internationala copii din Romania'.

Bogdan Panait, secretar de stat ORA

"Stiu si semnalele internationale, nu cele de la Comisie, din alte parti. Stiu care sunt asteptarile, dar mi-as dori foarte mult ca legislatia care, eventual, ar pune in discutie o flexibilizare a cadrului general in ceea ce priveste adoptiile sa fie insotita de o legislatie draconica pentru cei care comit infractiuni si organizeaza ringuri infractionale in legatura cu aceasta procedura de adoptie'.
Senator Cristian Diaconescu


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 

Securitatea aprovizionării cu gaze naturale, dependentă de dezvoltarea resurselor interne 
Galerie Foto  În ultimii ani, piaţa gazelor naturale a fost bruscată printr-o serie de iniţiative legislative care au avut un efect negativ atât asupra producătorilor, cât şi a consumatorilor. Măsurile impuse din...

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute

Magie: cum dispar 307,5 milioane de euro în 4 minute
Mai mulți patroni care nu vor primi ajutorul din bani europeni, promis de Guvernul României, se pregătesc să depună plângere penală pentru a se ancheta modul în care a fost organizată operațiunea pentru...

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa

Fiul lui „Corruption! Corruption!”, protector al coruptului din Băneasa
Galerie Foto Presa americană a dat publicității un plan de afaceri, promovat de fiul fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, Hunter Biden, în sprijinul unui megaconcern chinez care dorea să dezvolte business-uri majore în ma...

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat

Dr. Elena Ciupercă: În 60% din cazuri, medicamentele antisecretorii sunt folosite nejustificat
Galerie Foto Medicamentele de tipul Omez/Omeran/Controloc sunt foarte populare, iar mulți oameni le consideră un fel de panaceu pentru orice fel de problemă a stomacului. Fie că sunt prescrise de medic, recomandate de farmacist...

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”

Cu masca pe față, călcând pe Dealul Mitropoliei. „Am ajuns să-mi fie frică că mă îmbolnăvesc sfinții?”
Galerie Foto La Sfântul Dimitrie s-a mers ca la secţia de votare. Cu buletinul la vedere şi recitând CNP-ul. Jandarmii au fost mulţumiti: nu au existat fraude. Dar au existat bătrâni triști: erau sub...

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips

Fractura de claviculă nu se repară cu ghips
Fost preşedinte al României, profesorul doctor Emil Constantinescu a căzut în casă pe o podea spălată şi udă. S-a ales cu un traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula,...

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată

Afacerile „greilor” sistemului. Coldea și-a deschis firmă de consultanță. Foștii săi adjuncți fac profituri pe piața privată
Galerie Foto Celebrul general Florian Coldea, fostul șef militar al Serviciului Român de Informații, de numele căruia sunt legate, printre altele, protocoalele încheiate de serviciul secret și instituțiile din justiție și pr...

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...
Serviciul de email marketing furnizat de