Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la panorama splendidă a Manhattanului, recognoscibilă prin clădirile zgărie-nori inţesate pe o făşie ingustă de pămănt inconjurată de apă, sau edificii ca Brooklyn Bridge sau Statuia Libertăţii, vizibile prin zeci de filme, pănă la un colţ de stradă obişnuit, faţada unei clădiri sau o intrare de metrou, New Yorkul celebrează in acest an şase decenii ca studio gigantic pentru locaţii de film celebre.
De la panorama splendidă a Manhattanului, recognoscibilă prin clădirile zgărie-nori inţesate pe o făşie ingustă de pămănt inconjurată de apă, sau edificii ca Brooklyn Bridge sau Statuia Libertăţii, vizibile prin zeci de filme, pănă la un colţ de stradă obişnuit, faţada unei clădiri sau o intrare de metrou, New Yorkul celebrează in acest an şase decenii ca studio gigantic pentru locaţii de film celebre.
"Există circa 1.500 de extratereştri pe pămănt la orice oră, din care cei mai mulţi trăiesc aici in Manhattan, ducănd o existenţă cumsecade" sunt cuvintele rostite pe un ton serios de agentul Kay din "Men in Black", care veghează pentru liniştea publică alături de partenerul său Jay.
Tot pe post de vigilante, gata să intervină in picaj de după orice colţ de zgărie-nori, e Spiderman, care in timpul liber e băiat cuminte in Queens. Subteranele intunecate sunt teritoriul lui Batman. Clanul lui Don Corleone face legea străzii, mai puţin in West Side, unde acţionează cele două clanuri rivale: the Sharks and the Jets. Peste Hudson River, in Jersey, verii din Soprano; intr-un zgărie-nori de pe Park Avenue se ţese o conspiraţie; la o bancă in Downtown se dă un jaf transmis in direct la tv; King Kong căţărat pe Empire State Building se luptă cu avioanele, iar cănd Godzilla dă iama in oraş, se lasă cu deranj mare. Intre timp, Gene Kelley şi cei doi tovarăşi ai săi marinari căntă şi dansează pe o bordură, Marylin Monroe mai pozează o dată cu rochia umflată de suflul aerisirii de la metrou, Woody Allen monologhează la nesfărşit alături de Diane Keaton pe o aleea East Side, iar un cuplu işi face şi desface jurăminte pe Podul Arcuit din Central Park.
ORAŞUL CARE NU DOARME. Supereroi, mafioţi, vănători de fantome, celebrităţi, poveşti de dragoste, aventură şi dramă, fantezie şi splendoare, momente nemuritoare din istoria filmului, care au un numitor comun: New Yorkul - metropola universală şi decor natural pentru mii de filme care au rămas in memoria colectivă prin imaginile unice captate in locuri originale, in oraşul care nu doarme niciodată.
Unele dintre aceste locuri sunt repere recunoscute imediat de oricine pune piciorul pentru prima dată in New York, altele sunt marcate in ghiduri turistice, dar cele mai multe, peste care camera trece in film la repezeală, sunt adesea trecute cu vederea, rămănănd cunoscute doar cinefililor impătimiţi şi indrăgostiţi de New York. Există referinţe, desigur, dar nici acestea nu sunt complete. Aici, in fiecare zi se filmează, apar noi obiective, clădiri şi filme noi.
Un tur al unora dintre cele mai cunoscute locuri in care se filmează incepe de obicei in partea centrală a Manhattanului, la intersecţia dintre 51st şi Broadway, chiar in apropiere de Ed Sullivan Theatre, studioul unde David Letterman işi inregistrează in fiecare seară show-ul.
TOTUL PENTRU TURIST. Autocarul cu geamuri fumurii dispune de monitoare pe care turistul cinefil urmăreşte in timp real scene de film filmate in locuri pe lăngă care tocmai se trece. Screen Tours, compania care organizează astfel de excursii, are două plecări pe zi. Un ghid punctează fiecare kilometru parcurs in văltoarea oraşului cu informaţii bine selectate, completănd toată aventura. Roseanne, actriţă aspirantă şi cinefil erudit, este un ghid avizat. Ştie totul despre orice s-a filmat vreodată in New York. A studiat opera, dar a renunţat in favoarea actoriei, realizănd că rolurile de operă sunt "prea statice". Işi demonstrează abilităţile vocale printr-un fragment din Madame Butterfly, in timpul unui stop la semafor, spre incăntarea publicului turist. In prezent joacă intr-un show musical, iar ocupaţia de ghid este part-time. Tot part-time este şi reprezentant al unei companii de produse dietetice naturiste.
ISTORIE VIE. Central Park este sigur o istorie vie a filmului, de la chioşcul de ziare unde tripleta Gene Kelley-Frank Sinatra-Jules Munshin aleargă să o intălnească pe "fata de la intrare" pănă la scena despărţirii din "Spiderman III" pe Bow Bridge. In Central Park, de-a lungul aleii de vest a ostrovului Reservoir se plimba Woody Allen deprimat şi meditănd la sensul vieţii in "Hanna and Her Sisters", Walter Matthau şi Ossie Davis, bătrănei simpatici, depănau nostalgii despre tinereţea revoluţionară in "Iâm Not Rappaport", aşezaţi lăngă statuia lui Hans Christian Andersen, iar Bruce Willis şi Samuel L. Jackson dezlegau şarade şi goneau cu taxiul in "Die Hard: With A Vengeance".
Ajungănd la colţul de sud-vest al parcului, autobuzul face la dreapta pe Fifth Avenue, cea mai scumpă porţiune de arteră comercială din lume. Aici işi au deschise galerii comerciale cele mai cunoscute nume din modă şi bijuterii din lume, Prada, Gucci, Armani, De Beers, iar valoarea medie a chiriei pe metru pătrat depăşeşte 1.100 de dolari lunar.
UN HOTEL CELEBRU. Chiar la colţ, celebrul Hotel Plaza - cel mai renumit hotel din filme, monument al opulenţei şi luxului, ale cărui exterioare şi interioare au fost folosite in peste o duzină de filme. Aici se indrăgostesc Fred Astaire şi Cyd Charisse, in "The Band Wagon" (1953), Carry Grant este răpit in "North by North West" (1959), aici stă aristocratul turmentat Arthur cu prostituata agăţată de pe stradă in "Arthur" (1981), iar Brewster este disperat să-şi cheltuiască mai repede cele 30 de milioane in "Brewsterâs Millions" (1985). Tot aici ajung, intămplător, micuţul Kevin (Macauley Culkin) in "Home Alone 2: Lost in New York" (1992) şi turistul accidental australian Mick Dundee (Paul Hogan) in "Crocodile Dundee" (1986). In faţa hotelului se află făntăna Pulitzer, care apare in scene din "Fisher King" (1991) şi "Serendipity" (2001). Hotelul este in prezent in renovare capitală, urmănd să fie redeschis in luna noiembrie.
ACASĂ LA ELEGANŢĂ. Inaintănd spre sud, pe Fifth Avenue, imediat pe stănga, dai de faţada cu ceasul a celebrului magazin Tiffany, unde incorigibila Holly Golightly coboară din taxi in zorii zilei să admire vitrina cu bijuterii, după o noapte tumultuoasă in "Breakfast at Tiffanyâs" (1961). Traficul pe Fifth Avenue, nu cine ştie ce la acea vreme, se desfăşoară in prezent doar intr-un singur sens.
Ajungănd la 42nd Street dai de două obiective turistice de maximă importanţă: in stănga, Grand Central, terminal pentru reţeaua feroviară şi punct nodal pentru reţeaua de metrou. Aici au fost filmate scene din filme celebre, incepănd cu "Grand Central Murder" (1942), "North by North-West", "Men in Black" sau "Eternal Sunshine of the Spotless Mind" (2004).
O CLĂDIRE-SIMBOL. In dreapta, clădirea impozantă a Bibliotecii Publice, recunoscută din pelicule ca "Ghost busters" (1984), "Spiderman 2" sau "Breakfast at Tiffany's". Inaintănd mai departe pe Fifth, pănă la intersecţia cu 34 St., hop şi Empire State Building - clădirea devenită simbol absolut al New Yorkului, vizibilă din aproape orice direcţie, pe căt de impozantă şi impresionantă ca obiectiv arhitectonic, poate tot atăt de celebră datorită imaginilor cu gorila uriaşă King Kong căţărată pe vărful ei. Un alt film de referinţă de care se leagă indisolubil numele clădirii este "An Affair to Remember" (1957), cu Carry Grant şi Deborah Kerr şi alte două remake-uri aproximative din perioada mai recentă, "Sleepless in Seattle" (1989), cu Tom Hanks şi Meg Ryan şi "Love Affair" (1994) cu Warren Beaty şi Annete Bening in rolurile indrăgostiţilor care işi dau intălnire pe platforma de la ultimul etaj al clădirii. Empire State Building este in prezent obiectiv federal, iar accesul pentru filmări in interiorul clădirii este mai greu de obţinut.
AMPRENTA ROMĂNEASCĂ. Printre cineaştii care şi-au lăsat definitiv amprenta asupra imaginii nemuritoare a New Yorkului se numără şi regizorul de origine romănă Jean Negulescu. Născut la Craiova in 1900, acesta a emigrat peste Ocean la sfărşitul anilor â20, unde şi-a desăvărşit mai intăi talentul de grafician pe platourile de filmare hollywoodiene, iar apoi a ajuns scenarist şi regizor de film. Cu peste 30 de filme de lung metraj, intr-o carieră de căteva decenii, a fost nominalizat la Oscar. Filmul său din 1959 "The Best of Everything", despre ambiţiile unei tinere aspirante la cariera in publishing, este considerat de critică definitoriu pentru perioada de afirmare profesională intelectuală intr-o epocă in care incepe deja să se impună in societate stilul corporatist, dar in acelaşi timp, oamenii rămăn fiinţe cu trăiri personale.
Suflul fascinant al Manhattanului, redat cu neasemuită măiestrie de Negulescu, la inceputul filmului, de la panorama largă dinspre East River, coborănd apoi pe străzile incă nepopulate in zorii zilei, apoi din ce in ce mai animat, cu imaginea scării de metrou, culminănd cu intrarea clădirii de sticlă, unde eroina Caroline Bender (Hope Lange) se prezintă să-şi ia in primire postul de dactilografă in prima zi de lucru.
The Seagram building, cu faţada de sticlă fumurie, folosită ca locaţie in film, se inalţă şi azi la fel de impersonală la 375 Park Avenue. Precursor al contemporanului "The Devil Wears Prada" (2006), filmul lui Negulesco, cu două nominalizări la Oscar la vremea respectivă, a fost inclus in 1993 de revista Entertainment Weekly in topul celor 50 de filme cult din toate timpurile.
Turul locaţiilor celebre continuă in partea sudică a Manhattanului.
ACASĂ LA CARRIE. Nu foarte luminată este clădirea in care locuieşte Carrie (Jessica Parker) in "Sex and the City", situată pe Perry St. Flancată de ulmi prin care lumina soarelui abia se strecoară in timpul zilei, şi devenită loc de pelerinaj pentru fanii, dar mai ales fanele serialului din intreaga lume care vin in vizită la New York. "Aceasta este scara unde Carrie ieşea să fumeze", explică ghidul. Loc numai bun pentru o fotografie de grup. Cele şase serii ale popularului serial de televiziune filmate pe durata a şase ani consecutivi (1998-2004) includ zeci de locaţii reale cu terase, restaurante, magazine şi scene in aer liber din inima cartierului boem Greenwich Village şi a Meatpacking District - acesta din urmă devenit numai in ultimul deceniu - parte şi datorită vănzolelilor celor patru protagoniste prin zonă - cea mai ciudată combinaţie de mahala cu abatoare şi străzi murdare şi galerii de modă ultimul răgnet şi localuri ultrasofisticate frecventate de celebrităţi. Există itinerarii special organizate doar pentru "Sex and the City", in care se rememorează scene celebre, Magazinul Jimmy Choo, de unde işi cumpără Carrie pantofii, Patiseria Magnolia, unde Miranda nu se putea abţine să mai ia o prăjiturică cupcake sau Galeria Louis Meisel, unde lucra Charlotte. Toate locuri reale şi devenite atracţii turistice, chiar dacă serialul s-a incheiat de trei ani. Vestea bună pentru legiunile de fani şi fane: in luna septembrie urmează să inceapă filmările la "Sex and the City" - filmul.
PAPA BUN. Sunt restaurante şi localuri celebre, cum este celebrul Katz Delicatessen, situat la marginea East Village, unde Harry (Billy Crystal) o intălnea pe Sally, iar aceasta (Meg Ryan) ii demonstrează intr-una dintre cele mai memorabile scene cum se poate simula un orgasm (When Harry Het Sally, 1989). Restaurantul cu pricina are peste 100 de locuri şi este situat la nr. 205, pe Houston St., servind şi astăzi una din cele mai apreciate pastrame de vită in sandviş de păine de secară şi hotdogi fripţi la grătar, preparate după reţete tradiţionale. Peretele din partea de est este complet tapetat cu fotografii, testimoniale şi autografe date de celebrităţi care i-au păşit pragul. Localul este aproape neincăpător pe durata intregii zile şi nu vin aici doar femei trecute de prima tinereţe care doresc "ce a comandat Sally".
Moondance Diner, situat pe 6 Ave., intre Grand şi Canal St. - localul unde ajunge să lucreze prietena lui Spidey, Mary-Jane, in "Spiderman I", Empire Diner, frecventat de agenţii Kay and Jay din "Men in Black", sau celebra cafenea Reggio cu o istorie de opt decenii, dintre care ultimele trei puse in slujba filmului ca locaţie de la "Shaft" (1971), unde era un local semimizer numai bun pentru intălnirile conspirative ale detectivului John Shaft cu informatorii săi, pănă la "In Good Company" (2004), unde Alex (Scarlet Johanson) işi sorbea tacticos cafeaua citind o carte pe mica terasă, cănd apare, din intămplare, Carter (Topher Grace).
"MĂRUNŢIŞURI". In sfărşit, sunt colţuri ca oricare altele, care pur şi simplu nu poartă nici o marcă, decăt marca unor scene rămase celebre: trotuarul deasupra staţiei de metrou unde Marilyn Monroe a filmat scena celebră cu rochia săltată de suflul aerului pentru "Seven Year Itch" (1955), situată pe Lexington Avenue, intre străzile 51 şi 52. Trecerea de pietoni unde descurcăreţul "Ratso" Rizzo (Dustin Hoffman) din "Midnight Cowboy" (1969) traversează intempestiv strada alături de neaoşul cowboy texan Joe Buck şi strigă iritat la şoferul taxiului care era să-l lovească: "Hey, Iâm walking here!" - situate la intersecţia dintre 6th Ave şi 58 St. Clădirea de la colţul străzii poartă şi astăzi mare şi vizibil numărul 1.414 ca şi in film; florăria unde agentul Popeye (Gene Hackman) il pierde de sub urmărire pe traficantul francez, situată pe 67th St., sau părculeţul din Sutton Place, la capătul Queensborough Bridge, unde Woody Alen şi Diane Keaton priveau răsăritul soarelui, in "Manhattan", aşezaţi pe o bancă.
Aproximativ 200 de filme de lung metraj se trag in fiecare an la New York, doar o zecime dintre acestea poate cu actori cunoscuţi şi care ajung pe marele ecrane, sau devin cunoscute. Insă superproducţii ca "Spiderman" sau "I am Legend", ale cărui filmări s-au incheiat in aprilie, atrag după sine capitaluri imense, fapt ce stimulează economia oraşului. Numai pentru o singură scenă din "I am Legend", filmul cu Will Smith, care se anticipează că va deveni unul dintre cele mai costisitoare producţii din istorie, au fost folosiţi 2.000 de figuranţi intr-o singură locaţie, sub Brooklyn Bridge, intr-o noapte geroasă de februarie, plata unui figurant fiind de aproximativ 150 de dolari pe zi. "Ne-au spus că vor filma şase luni la New York şi vor crea căteva mii de joburi, n-am stat prea mult pe gănduri, oferindu-le toate locurile pe care le-au dorit", spune directorul Oficiului pentru Film. Deşi acţiunea filmului ar fi trebuit să aibă loc la Los Angeles, potrivit romanului postapocaliptic, producătorii au ales New Yorkul tocmai datorită simbolismului de metropolă universală.
VENITURI FRUMUŞELE. "Potrivit estimărilor noastre, valoarea veniturilor inregistrate de economia oraşului din producţia de film şi televiziune in New York s-a ridicat la 5 miliarde de dolari anual in 2006", spune Katherine Oliver, şeful Oficiului pentru Film şi Televiziune din cadrul Primăriei New York City. "Anul 2006 a fost cel mai bun inregistrat vreodată, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de dolari realizată doar de noii furnizori de bunuri şi servicii", adaugă ea.
Şi acest volum este in continuă creştere. Cu un număr de cel puţin şase-şapte seriale de televiziune, care urmează să fie realizate in New York şi căteva zeci de producţii cinematografice, peste 100.000 de newyorkezi sunt angajaţi intr-o intreagă industrie adiacentă: de la hoteluri şi restaurante pănă la filme de construcţii, transport şi alţi furnizori de servicii.
Cresc, totodată, numărul de persoane angajate şi resursele profesionale angrenate direct in film şi televiziune. Există căteva agenţii de casting, 15 şcoli şi programe de film, căteva zeci de companii de postproducţie, trei mari studiouri de film, dintre care cel mai recent - Steiner Studios, construit in Brooklyn pe o suprafaţă de aproape 30.000 de metri pătraţi, rivalizează cu cele mai impozante studiouri hollywoodiene.
