Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tocmai de aceea a primit aviz negativ acest proiect de OUG din partea CES, în Comisia pentru Dezvoltare Economică, dar este doar consultativ. În acest moment se mai discută doar dacă tichetele de masă vor fi transformate în bani care să fie dați „cash” angajaților. Specialiștii în economie spun că astfel s-ar încuraja atât folosirea acelor sume în alte scopuri, cât și evaziunea fiscală.
Reducerea cheltuielilor de la bugetul statului pare să fi fost ultima preocupare a Guvernului, iar specialiștii în domeniul economic spun că nu va avea aproape niciun efect. Mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri spun că una au anunțat membrii executivului despre cheltuielile de la bugetul statului și alta au făcut.
Tăierea celor 200.000 de posturi din aparatul bugetar, care erau vacante oricum, nu înseamnă nimic, pentru că nu sunt bani în plus. Aceste posturi nu vor mai fi bugetate, dar banii alocați mergeau oricum către finanțarea altor domenii, la rectificarea bugetară, deci nu este niciun câștig din tăierea lor. Mai mult, în unele instituții încă e nevoie de specialiști care nu au putut fi angajați până acum din cauza lipsei de personal calificat, iar tăierea posturilor neocupate va crea în viitor probleme și mai grave. Nici prin reducerea numărului de secretari de stat și consilieri nu se fac mari economii, sumele fiind infime, în raport cu alte cheltuieli.
Rămân la fel de mulți angajați la stat
S-a discutat mulți ani de nevoia eliminării unui număr mult mai mare de angajați ai statului, pentru reducerea aparatului bugetar, dar ar însemna eliminarea a cel puțin 500.000 de angajați. Și această situație ar trebui, însă, foarte bine analizată, pentru că sunt domenii în care funcționarii „plimbă hârtii” între birouri, dar și alte domenii cu un deficit enorm de personal, de exemplu Poliția, cu 25%, Educația, cu peste 11.000 de suplinitori, dintre care 4.000 sunt necalificați, unii având doar studii liceale, sistemul sanitar, unde e în continuare un deficit de personal de circa 20%.
Chiar și în primării sunt probleme legate de lipsa specialiștilor. Dacă s-ar reduce numărul angajaților ar apărea probleme legate de rezolvarea solicitărilor populației. În anul de criză economică 2009 s-a încercat o astfel de reducere de personal și s-a ajuns la blocaje în unele instituții publice. De exemplu, la casele de pensii rămăsese o singură casieră care trebuia să se plimbe între sedii, în București, fiind suprasolicitată. Tăierile nu se pot face „din pix”, pentru că astfel se pot crea probleme în toate domeniile de activitate.
Banii pentru mâncare pot ajunge la păcănele
„Ca orice guvern, a propus un program de guvernare și alta s-a întâmplat când au ajuns la Palatul Victoria, unde au văzut că alta e realitatea. Au spus că nu vor crește taxe și impozite, dar au făcut-o. Este lăudabil că e prima oară când au avut curaj să vină cu o taxare suplimentară a celor cu cifră de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, dar cine garantează că acel 1% care se va prelua din cifra de afaceri în cazul băncilor nu se va vedea în creșterea dobânzii la persoane fizice sau juridice? Nu poate garanta nimeni acest lucru. Este de apreciat faptul că au înțeles că turismul trebuie tratat separat de alte activități, în continuare. Dacă vorbim despre litoral, nu avem aceleași facilități precum cei din Bulgaria, care reprezintă concurența. Este de apreciat că nu au crescut TVA în HoReCa”, a explicat, pentru Jurnalul, fostul ministru al Turismului, Mircea Titus Dobre, care acum reprezintă Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), având afaceri în domeniul turismului, pe litoral.
Acesta mai spune că există riscul ca banii dați suplimentar de stat pentru mâncarea angajaților să ajungă la jocurile de noroc și să intre în economia subterană. „Ceea ce încă nu știm e ce se va întâmpla cu tichetele de masă. Dacă vor renunța la varianta pe card, va fi o pierdere foarte mare pentru bugetul de stat și o problemă socială, pentru că ar putea merge la păcănele. Chiar dacă păcănelele ies din orașe, se poate juca online, deci banii nu se vor duce în consum. Va fi afectată și HoReCa, pentru că mulți consumau la restaurante, dar era fiscalizați 100%, iar cash nu se mai poate fiscaliza”, mai explică fostul ministru.
Mediul de afaceri cere tăierea cheltuielilor
Referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, CES a avizat nefavorabil proiectul de act normativ, cu următoarea motivare: „proiectul (...) propune o singură soluție la problema existentă în economie. Ar fi benefic să se identifice soluții alternative, chiar soluții mixte în această situație, luând în considerare și diminuarea de cheltuieli, nu doar creșterea taxelor și impozitelor (creșterea presiunii fiscale). Proiectul (...) nu se justifică, mai ales prin ordonanţă de urgenţă, ci doar după consultarea cu mediul de afaceri şi toate entităţile implicate. Este necesar ca mediul de afaceri să fie protejat, astfel încât să nu fie afectată buna desfăşurare a activităţii companiilor. O astfel de iniţiativă va genera impredictibilitate economică”, se specifică în documentul CES. În plus, proiectul de act normativ nu a fost transmis împreună cu minuta Comisiei de dialog social constituită la nivelul Ministerului Finanțelor, așa cum prevăd procedurile.
