Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe 24 iulie se implinesc 29 de ani de cănd generalul Ion Mihai Pacepa, fost consilier al lui Ceausescu, secretar de stat la MAI şi adjunct al şefului DIE, a cerut azil politic in SUA. Cu două zile inainte Ceauşescu ii ordonase să organizeze asasinarea lui Noel Bernard, directorul programului in limba romănă al Europei Libere. Asta a umplut paharul generalului, după cum el insuşi declara, pentru Jurnalul Naţional, intr-un amplu interviu publicat in serial, preţ de o săptămănă, in februarie 2005.
⢠Mesajul lui Ioan Mihai Pacepa - audio
⢠Editoriale publicate de Ioan Mihai Pacepa in Jurnalul National
"Mă adresez acestei noi generaţii: Uniţi-vă! Noi, cei care am dărămat trecutul, nu ne-am putut uni in văzul lumii. Voi, cei ce construiţi viitorul, puteţi. Uniţi-vă! Numai uniţi veţi putea reconstrui Romănia..." - Mesajul lui Ioan Mihai Pacepa - audio
Citește pe Antena3.ro
Pe 24 iulie se implinesc 29 de ani de cănd generalul Ion Mihai Pacepa, fost consilier al lui Ceausescu, secretar de stat la MAI şi adjunct al şefului DIE, a cerut azil politic in SUA. Cu două zile inainte Ceauşescu ii ordonase să organizeze asasinarea lui Noel Bernard, directorul programului in limba romănă al Europei Libere. Asta a umplut paharul generalului, după cum el insuşi declara, pentru Jurnalul Naţional, intr-un amplu interviu publicat in serial, preţ de o săptămănă, in februarie 2005.
"In toţi aceşti ani in care am lucrat pentru Securitate şi DIE am comis fapte reprobabile, dar nu am fost implicat in asasinate şi omoruri. După ce am primit azil politic, Ceauşescu a trimis la Washington diverşi emisari, inclusiv pe ministrul de Externe, Ştefan Andrei, pentru a cere extrădarea mea. Ei m-au acuzat de toate plăgile Romăniei, dar nu au insinuat niciodată că aş fi fost implicat in crime. Nici chiar stenograma şedinţei consiliului de conducere al Departamentului Securităţii Statului care m-a condamnat (publicată in ) nu a făcut asemenea insinuări. Ele au fost lansate de securişti, in anii regimului Iliescu", spunea generalul in interviul acordat Jurnalului. Interviul pe care Pacepa l-a acordat Jurnalului a consemnat mai multe premiere pentru acesta: a fost pentru prima oară cănd a acceptat să-şi deschidă inima şi să vorbească despre familie, despre viaţa de aici, dar şi cea din noua patrie, despre primii ani in Securitate şi despre ceea ce insemna munca acolo. Intrebat dacă a făcut poliţie politică, in anii in care a lucrat pentru Securitatea comunistă, Pacepa a dat un răspuns tranşant, surprizănd cititorul:"Bineinţeles. Toţi securiştii, de la mic la mare, au făcut poliţie politică. Cei care spun altfel, mint. Cu neruşinare".
CARTE DE VIZITA. Ion Mihai Pacepa este cel mai important demnitar din fostul lagăr sovietic care a cerut azil politic in America. Ceauşescu a ordonat să fie omorăt imediat. Nu a reuşit acest lucru nici măcar celebrul terorist Carlos Şacalul trimis să ii omoare pe Pacepa şi pe preşedintele Ronald Reagan. La ordinul lui Ceauşescu şi al lui Mouammar Gaddafi. Autorităţile americane au apreciat activitatea sa ca pe o "importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite."
DECLARAŢIE IN PREMIERĂ LA ANTENA 1. Generalul Ion Mihai Pacepa a făcut o scurtă declaraţie, in premieră la un post de televiziune, pentru Antena 1. Aceasta va fi difuzată, parţial, in jurnalul din această seară şi măine, la Antena3, integral.
" Mi-e greu să cred că au trecut 29 de ani de cănd m-am rupt de comunism, şi 18 de cănd a fost impuşcat tiranul din cauza căruia am fost obligat să-mi părăsesc tara natală. Parcă a fost ieri. In aprilie 1978 Ceausescu m-a insărcinat să ii creez o Casă Prezidentială după modelul Casei Albe, şi m-a luat apoi cu el in vizitele de stat pe care le-a făcut in SUA şi Anglia. Acolo am fost impreună zi şi noapte, şi asta a creat o intimidate dezgustătoare intre noi. La 22 iulie, Ceauşescu m-a chemat la Neptun, şi mi-a ordonat să organizez asasinarea duşmanului său principal, Noel Bernard, directorul programului in limba romănă al Europei Libere. Asta mi-a umplut paharul.
FUGA. In toţi aceşti ani in care am lucrat pentru Departamentul de Informaţii Externe am comis fapte reprobabile, ca orice securist, dar nu am fost implicat in omoruri. A doua zi am plecat la Bonn cu un mesaj din partea lui Ceauşescu pentru cancelarul german Helmuth Schmidt, si acolo am cerut azil politic Guvernului Statelor Unite. Intr-o scrisoare deschisă adresată fetei mele, Dana, publicată in ziarul Le Monde, mi-am exprimat convingerea că-i va fi mai uşor fără tată decăt cu un tată criminal. După iulie 1978, am cooperat cu autorităţile Statelor Unite şi ale altor tări NATO pentru a contracara acţiuni teroriste, diversioniste si de spionaj organizate de diverse ţări comuniste. De atunci, Ceausescu n-a mai pus nici odată piciorul intr-o ţară NATO", spune Pacepa.
IZOLAREA LUI CEAUŞESCU. "Bomba Pacepa" a fost titlul primului articol ce a anunţat trecerea generalului de partea ţărilor NATO. Pentru Ceauşescu, bomba a fost nucleară. In următoarele zile el a trebuit să retragă peste 15% dintre ambasadorii Romăniei in Occident, inclusiv pe cel din Washington, ale caror state de salarii erau semnate de general. Tiranul care făcuse turul Londrei in caleaşca regală, nu a mai pus niciodată piciorul intr-o ţară NATO. La 25 decembrie 1989 el a fost condamnat la moarte intr-un proces in care acuzaţiile principale au fost preluate din cartea generalului Pacepa, "Orizonturi Roşii", publicată simultan in engleză şi romănă, serializată la "Europa Liberă", şi introdusă ilegal in ţară. La 30 decembrie 1989, noul ziar "Adevărul" a inceput să serializeze cartea generalului sub titlul: "Un rol incontestabil in răsturnarea dictatorului." In următoarele luni, "Orizonturi Roşii" a fost tradusă in 27 de limbi.
RĂZBOIUL CU NOUA SECURITATE. In ianuarie 1990, intr-un interviu cu Dorin Tudoran pentru Vocea Americii, Pacepa a sugerat noii conduceri de la Bucureşti să transforme Securitatea in muzeu, ca Dachau şi Auschvitz, pentru a da lumii garanţia că trecutul nu se va repeta. Securiştii i-au declarat, din nou, război.
La 5 martie 1992, Pacepa a fost acuzat de trădare de către şeful SRI, Virgil Măgureanu (fost Astalosz), care ascunsese sub prestare de jurămănt că fusese securist. Este semnificativ că Măgureanu a lansat această acuzaţie intr-un ziar străin ("Magyar Hirlap"), nu romănesc. Mai apoi noua carte a generalului, "Moştenirea Kremlinului", apărută in 1993, a dispărut subit din librării. In 1994, securistii au inceput să rescrie istoria. Măgureanu a publicat "Cartea Albă a Securităţii" , in patru volume care prezintă poliţia politică a lui Ceauşescu ca pe "o instituţie patriotică ce a servit interesele Romăniei intr-o anumită perioadă istorică." O altă carte "istorică" publicată la ordinul lui Măgureanu, "Culisele spionajului romănesc: DIE 1955-1980", insinuează că generalul Pacepa ar fi fost traficant de whisky şi agent al spionajului american, englez, german şi rus. "Logica" era tot aşa cum autorul căreia insinuează că regele Mihai ar fi fost traficant de tablouri şi agent al numeroase servicii de spionaj occidentale. Generalul Pacepa a devenit, din nou, trădător in Romănia. In iulie 1999, Tribunalul Suprem, intrunit din proprie iniţiativă, a emis insă decizia nr. 41 care a anulat cele două condamnări la moarte ce fuseseră date generalului de "justiţia" comunistă şi a decis să i se restituie cetăţenia romănă anulată de Ceauşescu şi bunurile confiscate de Securitate. După două luni, Pacepa a publicat insă trilogia "Cartea Neagră a Securităţii" . Autorităţile romăne au refuzat să aplice Hotărărea Tribunalului Suprem. Numeroase articole publicate in SUA şi restul Occidentului, unde generalul Pacepa este considerat erou al luptei contra comunismului, au condamnat atitudinea autorităţilor romăne faţă de lege şi au cerut reabilitarea politică a generalului. In decembrie 2004, Bucureştiul i-a restaurat tacit gradul de general, dar refuză in continuare să aplice celelalte decizii ale Tribunalului Suprem. Generalul Pacepa spune acum la Antena 1 că regimurile comuniste au subcombat in urma unui lung război internaţional in care au pierit milioane de oameni." "Potrivit unor cercuri oficiale romăne, aş fi pierit si eu. Prima oară in 1982, cănd am fost, chipurile, omorit de Securitate intr-o staţie de metrou din New York. In 1993, după ce am publicat , am fost asasinat din nou - tot in New York. Am fost apoi executat incă o dată in 1999, după ce am publicat ."
PROGRAMAT SĂ UCIDĂ. In noiembrie 2007, cănd se vor implini 44 de ani de la asasinarea unuia dintre cei mai populari preşedinţi ai SUA, John Fitzgerald Kennedy, va apărea in SUA o nouă carte a generalului, "Programat să ucidă", care demonstrează că Moscova a fost implicată in această odioasă crimă politică ce putea genera un război nuclear.
"Nu, nu sunt o mumie cu vată-n nas, cum mă prezintă şi azi unele posturi de televiziune din Bucureşti. Trăiesc, şi mă străduiesc să-mi onorez atăt ţara adoptivă căt şi pe cea natală. Noua mea carte, "Programat să ucidă", care documentează in sfărşit măna Moscovei in asasinarea presedintelui Kennedy, este dovadă vie. Sunt convins că noua generaţie de romăni care se străduie acum să dea ţării o nouă fiinţă naţională se va măndri căndva cu ea!", mai spune generalul.
MESAJUL LUI PACEPA. "Mă adresez acestei noi generaţii: Uniţi-vă! Noi, cei care am dărămat trecutul, nu ne-am putut uni in văzul lumii. Voi, cei ce construiţi viitorul, puteţi. Uniţi-vă! Numai uniţi veţi putea reconstrui Romănia. Numai uniţi veţi putea curma corupţia din viaţa politică şi din aparatul de stat. Numai uniţi veţi putea elimina din Parlament pe cei care trăiesc si azi in trecut. Numai uniţi veti scăpa de vadimiştii care ameninţă că-i vor linşa pe cei ce vor indrăzni să expună crimele comunismului. Numai uniţi vă veţi putea debarasa ţara de cei care ascund, de cinci decenii, crimele Securităţii tot aşa cum Kremlinul ascunde de 44 de ani rolul KGB-ului in asasinarea unuia din cei mai populari preşedinţi ai Statelor Unite. Uniţi-vă! Luaţi viitorul in măinile voastre. Faceti din Bucureşti un nou Petit Paris şi transformaţi Romănia intr-un alt epicentru al Europei. Vă doresc, din inimă, succes căt mai deplin", mai spune Ion Mihai Pacepa.
- Cititi aici editorialele publicate de Ion Mihai Pacepa in Jurnalul National
