Palatul plutitor al lui nea Nicu, pe valuri capitaliste

AFACERE ● Nava de lux a dictatorului face croaziere pe bani grei
Nascut din ambitia lui Ceausescu de a avea o nava prezidentiala cum nu s-a mai vazut pe Dunare, vasul de croaziera "Mures" inca se mai poate masura, de la egal la egal, chiar si dupa mai bine de 20 de ani de existenta, cu cele mai luxoase ambarcatiuni ce navigheaza pe fluviu.

AFACERE ● Nava de lux a dictatorului face croaziere pe bani grei
Născut din ambiţia lui Ceauşescu de a avea o navă prezidenţială cum nu s-a mai văzut pe Dunăre, vasul de croazieră "Mureş" încă se mai poate măsura, de la egal la egal, chiar şi după mai bine de 20 de ani de existenţă, cu cele mai luxoase ambarcaţiuni ce navighează pe fluviu.

În prezent, vasul se află în grija Forţelor Navale, iar misiunile pe care le poate îndeplini sînt din cele mai variate: punct de comandă şi conducere în timpul aplicaţiilor, activităţi de protocol, după aplicaţii, şi, pe latura civilă, navă de croazieră pentru firmele private dispuse să o închirieze contra unui tarif substanţial.

Ceauşescu a apucat să se bucure de ea o singură dată, de Ziua Naţională a României în 1986, însă, după ce a dispărut din peisaj, numeroase oficialităţi capitaliste au beneficiat de serviciile acestei adevărate citadele plutitoare. Multe dintre tratativele premergătoare aderării României la NATO s-au purtat pe puntea lui "Mureş",  iar cea mai recentă activitate de protocol "0" a avut loc în vara anului trecut, în timpul exerciţiului "Danube Guard 07", cînd la bordul său au urcat preşedinţii României, Bulgariei şi Serbiei.

REMEMBER. Istoria navei "Mureş" a început la mijlocul anilor ’80. În 1979, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se construiască o navă prezindenţială care să o înlocuiască pe cea de care beneficiase pînă atunci – "Mihai Viteazul" –, ce fusese afectată de un incendiu. Bineînţeles, cea nouă trebuia să fie mult mai mare şi mai frumoasă, indiferent de costuri. Misiunea a fost încredinţată Şantierului Naval de la Olteniţa, iar vreme de şapte ani acolo s-a acumulat tot ce putea da mai bun industria momentului, din cele mai diverse domenii. De la tabla din care s-a făcut vaporul – care avea să fie botezat "Mircea cel Mare" – pînă la motoare, aparatură de bord, mobilierul apartamentelor de protocol şi al cabinelor, aşternuturile de pat şi veselă – totul îndeplinea cele mai înalte standarde de calitate.

Graţie finisajelor extraordinare, chiar şi acum, după 22 de ani de exploatare, interiorul navei arată aproape la fel ca în prima zi. Nimeni nu mai ştie exact la cît s-a ridicat investiţia dar, cu siguranţă, dacă ar fi să ne raportăm la ziua de azi ar fi vorba de multe milioane de euro.

CIFRE. Vasul are 96 metri lungime, 14 metri lăţime, 18 m înălţime şi 2,4 m pescaj iar cele trei motoare principale, a cîte 2.465 cai putere fiecare, îl pot propulsa cu o viteză maximă de 30 km/h. Puntea este structurată pe trei niveluri, spaţiile de protocol ocupînd etajul I, unde se află patru apartamente şi 12 cabine, iar etajul II fiind împărţit de două saloane, unul în suprafaţă de 231 metri pătraţi, o adevărată sală de bal, şi unul ce ocupă "doar" 110 mp. Pereţii sînt acoperiţi de tapet fin şi decoraţi cu tablouri oferite, la vremea respectivă, de Uniunea Artiştilor Plastici. Celor doi soţi Ceauşescu li s-au rezervat cîte un apartament individual. Al Elenei era tapetat în roz, al lui Nicolae în bej. Ambele şi-au păstrat înfăţişarea iniţială iar mobilierul este cel original, format din pat, masă şi fotolii, toate albe, diferenţa dintre cele două încăperi fiind dată de o masă de toaletă plasată în apartamentul Elenei.

Cuplul prezidenţial pentru care s-a construit palatul plutitor nu a apucat să se bucure decît o singură dată de luxul oferit de acesta. Cei doi au mers într-o croazieră, la 23 şi 24 august 1986, între portul Brăila, km fluvial 170, şi punctul Uzlina, de pe braţul Sf. Gheorghe, km 64, unde sa afla o cabană de protocol. Nici unul dintre membrii echipajului actual nu a participat la acea misiune. Toţi au auzit, însă, de la veteranii care între timp au ieşit la pensie, de măsurile de securitate din timpul acelui voiaj.

Nava se închiriază cu 600 de euro/oră

După 1990, nava a rămas în administrarea Marinei Militare dar şi-a schimbat denumirea, din "Mircea cel Mare" în "Mureş". Cea mai mare parte a timpului este acostată la Brăila de unde pleacă fie în misiuni de protocol ale Ministerului Apărării, fie în croaziere private, oferite unor firme dispuse să plătească sume considerabile pentru o plimbare pe Dunăre cu fosta navă de lux a lui Ceauşescu. Tariful, pentru o oră de marş, este de 600 euro, clientul trebuind să achite şi costul combustibilului, ceea ce nu este deloc de neglijat, fiindcă "Mureş" consumă cam 600 litri de motorină pe oră. Nava se poate închiria şi pentru simpozioane sau alte activităţi care nu presupun plecarea în marş, în acest caz tariful fiind tot de 600 euro pe oră dar cantitatea de motorină reducîndu-se la doar 30 l/h, consumul necesar producerii energiei electrice. Aceste servicii nu sînt, însă, oferite oricui şi în orice condiţii.  "Contractele cu firmele private trebuie să respecte anumiţi termeni. Nu putem pune nava la dispoziţie pentru nunţi, de exemplu. Oricum, închirierea nu se poate face fără aprobarea şefului Statului Major al Forţelor Navale", ne-a explicat  căpitan comandor Iulian Sandu, comandantul Secţiei 329 Logistică din cadrul Bazei Navale.