Palatul Ştirbei, între degradare şi modernizare

Omul de afaceri Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Ştirbei, doreşte să restaureze integral acest palat şi să-i dea o destinaţie dublă: comercială şi culturală. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, vrea însă alt proiect şi întârzie avizarea propunerii de modernizare. Între timp, Palatul Ştirbei se degradează şi se devalorizează.

Proiectul de modernizare prevede construirea unei clădiri în stilul architectural al radiodifuziunii Române, înaltă de 37,5 metri, în spatele Palatului Ştirbei de pe Calea Victoriei. Construcţia ar adăposti un complex multifuncţional cu apartamente de lux, peste 5.000 mp de galerii comerciale şi un centru cultural. Palatul va fi restaurat şi va deveni muzeu. "Clădirea modernă cu care se va integra palatul va fi o zonă comercială cu galerii de lux, dar şi zonă rezidenţială de lux.

Clădirea prevede o înălţime de 37,5 metri, conform aprobărilor obţinute de la Secţiunea de Urbanism a Ministerului Culturii, iar, din punct de vedere arhitectural, aceasta se va apropia mult ca stil de clădirile vecine, respectiv clădirea Radiodifuziunii Române, proiectată de renumitul arhitect Ricci, dar şi de clădirea actualului Minister al Economiei, opera arhitectului Duiliu Marcu, scopul fiind crearea unei simbioze cu vecinătăţile remarcabile din punct de vedere arhitectural. Investiţia minimă prevăzută este de 125 de milioane de euro", a declarat Ovidiu Popescu.

El a anunţat că ar putea apela şi la serviciile celebrei firme de arhitectură Dixon Jones, pentru realizarea complexului multifuncţional de la Palatul Ştirbei. Firma Dixon Jones este autoarea unor celebre sinteze de arhitectură clasică şi modernă printre care Royal Opera House, Covent Graden, National Portrait Gallery sau National Gallery în Trafalgar Square.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, nu a decis însă dacă va aviza sau nu proiectul imobiliar din spatele Palatului Ştirbei. "M-am întâlnit în audienţă cu proprietarul de la Palatul Ştirbei. Proiectul trebuie refăcut după recomandările Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Nu vrem să punem frână dezvoltării, dar nici să facă ce vor ei. Orice stat trebuie să aibă grijă de patrimoniul lui", a declarat Kelemen Hunor la sfârşitul săptămânii trecute.

DEZINTERES ŞI IRESPONSABILITATE FAŢĂ DE PATRIMONIU
În replică, Ovidiu Popescu îl acuză pe ministru că prin amânarea unei decizii nu face decât să distrugă palatul.

"Deşi proiectul a fost pozitiv avizat de toate comisiile de arhitecţi unde a fost prezentat, am aflat cu surprindere poziţia intransigentă a dlui ministru Hunor, care, pe termen lung, nu face decât să contribuie la distrugerea iremediabilă a Palatului Ştirbei. Cu toate că noi am propus un proiect solid şi fezabil de includere a Palatului Ştirbei într-un complex multifuncţional menit să repună în circuitul public acest palat, aprobarea acestuia trenează la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice de mai bine de opt luni.

Mă îngrijorează în mod deosebit «atenţia recurentă» a Ministerului Culturii pentru acest obiectiv, evidenţiată de faptul că, deşi avea obligaţia ca în 90 de zile de la clasarea palatului ca monument istoric să emită ordinul de folosire a monumentului istoric, nici până acum nu a întreprins această măsură. Acest fapt dovedeşte dezinteresul grav şi ires-ponsabilitatea anumitor persoane din minister pentru patrimoniul naţional.

Ca proprietar şi investitor, mă ofensează această atitudine şi mă face să mă întreb care sunt interesele din spatele trenării avizului pentru acest proiect", spune Ovidiu Popescu.




TREI SCRISORI FĂRĂ RĂSPUNS
Omul de afaceri reaminteşte totodată că i-a adresat ministrului Culturii trei scrisori în care a semnalat nereguli "evidente şi crase care au dus la o decizie viciată de o serie de factori cum ar fi presiunea neautorizată a ONG-urilor, conflictul de interese al unor membri ai comisiei", dar cărora Kelemen Hunor nu le-a răspuns.

Dimpotrivă, acuză Ovidiu Popescu, ministrul s-a rezumat "la a da verdicte care nu fac decât să conducă la întârzierea lucrărilor de restaurare şi implicit la deteriorarea şi mai gravă a palatului". În acest context, omul de afaceri avertizează că între timp Palatul Ştirbei se degradează şi se devalorizează. "Şi aşa, în contextul actual, valoarea investiţiei preconizate a scăzut de la 150 de milioane la 120 de milioane de euro, conform specialiştilor în evaluare pe care i-am consultat", a subliniat Ovidiu Popescu.

 

Prinţul Cantacuzino: "Ideea investitorului privat este salutară"
Situaţia Palatului Ştirbei a fost abordată recent într-o dezbatere organizată de radioul public pe tema stării patrimoniului naţional. Prezent la dezbatere, preşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio, Prinţul Şerban Cantacuzino, a deplâns starea Palatului Ştirbei spunând că acesta se află în prezent într-o "situaţie teribilă".

În aceste condiţii, a subliniat Cantacuzino, ideea investitorului privat de a restaura palatul şi de face un "centru al modei este salutar", iar rostul clădirii din spatele acestuia, cu o destinaţie comercială, este de a "ajuta din punct de vedere economic demersurile de conservare", care sunt considerabile. Formule de acest gen au fost consacrate deja în Marea Britanie, în special la Londra, a mai precizat Cantacuzino.

La rândul său, arhitectul Vladimir Arsene, autorul mai multor proiecte de amploare în SUA şi România, a spus că, deşi în cazul Palatului Ştirbei au fost obţinute toate avizele corespunzătoare de construire de la Comisia Tehnică a Primăriei Bucureşti în baza unor proiecte arhitecturale şi de construcţie întemeiate, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a respins respectivele avize în baza unor considerente strict "culturale", fără a se ţine cont de punctele de vedere exprimate anterior de specialişti.

"Palatul Ştirbei este în pericol, pentru că este în paragină. Singura lui şansă este de a fi imediat consolidat şi renovat", a avertizat Arsene. În opinia preşedintelui Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", Palatul Ştirbei poate fi pus în valoare în zona Podul Mogoşoaiei. "El nu poate rămâne acolo izolat şi cu un teren în spate care să nu capete un contur. Ar fi păcat, neprofesionist. Trebuie gândit şi dacă acolo există intenţia de a revitaliza întreaga arie", a spus profesorul Barbu Popescu, subliniind necesitatea de a-l ajuta pe dezvoltator cu soluţii şi legislaţie corespunzătoare. În opinia sa, o "construcţie nouă şi bine gândită" poate da "amploare monumentului" istoric.