Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Viitorul câștigător al licitației va trebui să realizeze lucrările de proiectare, întocmirea studiului istoric, documentațiile necesare pentru obținerea avizelor/acordurilor/autorizațiilor și, după caz, pentru revizuirea certificatului de urbanism. Aceste lucrări sunt doar un prim pas în proiectul de eficientizare energetică a Palatului Victoria, având în vedere că prin PNRR clădirii Guvernului i-au fost alocate fonduri de 58,38 de milioane de lei, aproape 12 milioane de euro, cu această destinație. Pe fondul creșterilor tarifelor la utilități, și Guvernul a trecut la economii în ceea ce privește facturile la energie, iar acestea s-au ridicat în primele opt luni ale anului trecut la circa 200.000 KWh
În vederea evaluării ofertelor, componenta financiară va avea o pondere de 40%, experienţa specialiştilor - de 30%, iar alţi factori tehnici - de 30%. Cuantumul garanției de bună execuție este de 10% din prețul contractului fără TVA.
O istorie care începe în 1937
Clădirea Palatului Victoria a fost construită în 1937, după planurile arhitectului Duiliu Marcu, același care a proiectat noua fațadă a Operei din Timișoara. Palatul Victoria a fost început în 1937 și terminat în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952. Clădirea are o suprafață de 26.000 de metri pătrați. Proiectat inițial pentru Ministerul de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri și a devenit, în 1990, sediu al primului guvern al României postcomuniste. În 2004, Palatul Victoria a fost inclus în Lista monumentelor istorice.
Renovarea Palatul Parlamentului: echivalentul a 6.000 de apartamente și încălzirea a 20.000
O altă clădire simbol a Bucureștiului care are nevoie de eficientizare energetică este Palatul Parlamentului. Consumul său energetic este cam cât al unui oraș cu 10.000 de locuitori, iar din acest punct de vedere este nevoie de demararea urgentă a lucrărilor de eficientizare. În martie 2018 a fost organizată o licitație pentru alegerea unei firme care să realizeze auditul energetic la Palatul Parlamentului, în final alegându-se firma Servelect SRL din Turda. „Auditul energetic complex al imobilului Palatul Parlamentului se va realiza la o clădire având peste 350.000 de metri pătrați, un volum de încălzit/răcit de peste 2.800.000 mc, peste 1.000 de camere cu regimuri de înălțime diverse, terase circulabile cu luminatoare, punct termic propriu, stație de hidrofor, puncte de alimentare cu energie electrică, centrale de ventilație și centrală de frig”, se menționa în documentele licitației. Dacă este să luăm în calcul un apartament cu două camere clasic, unde suprafața este între 50 și 57 de metri pătrați, ajungem la un rezultat uimitor. Fie că reabilităm cei 350.000 de metri pătrați ai Palatului Parlamentului sau 6.000 de apartamente, este cam același lucru. Dacă însă vorbim despre volum de încălzit/răcit, cei 2.800.000 de metri cubi ar fi echivalentul a circa 20.000 de apartamente.
Majoritatea fondului rezidențial, fără standarde de eficiență
Sectorul clădirilor din România acoperă aproximativ 45% din consumul total de energie. Pentru atingerea obiectivelor și țintelor de eficiență energetică stabilite prin documentele de strategie națională și UE, fondul de clădiri din România are nevoie de o performanță energetică sporită, după cum arată un studiu realizat de Energy Policy Group (EPG). În sectorul rezidențial, majoritatea clădirilor au fost construite între 1961 și 1980, în absența standardelor de eficiență energetică pentru anvelopa clădirii. Aproximativ 53% din clădirile rezidențiale au fost construite înainte de 1970 și peste 90%, înainte de 1989, cu o performanță energetică între 150 și 400 kWh/m2/an. În intervalul 1990-2020, în România s-au construit 1,85 de milioane de locuințe, reprezentând mai puțin de 14% din stocul de locuințe. De exemplu, în București, cea mai activă piață imobiliară, doar circa 10% din locuințe sunt construite începând cu 1990. România are un stoc existent de apartamente și case construite, majoritatea, în perioada 1960-1990, când nu exista o strategie privind consumul de energie. Abia după criza energetică din 1973 au fost introduse reglementări privind eficiența termică a clădirilor, dar acestea au fost destul de laxe (consumuri de la 150 la 400 kWh/mp pe an). Și după Revoluție a continuat construcția de blocuri ineficiente energetic, pentru ca abia după anul 2000 să se implementeze standarde mai performante de eficiență termică, principalele măsuri fiind izolarea blocurilor și utilizarea tâmplăriei de termopan. Majoritatea clădirilor rezidențiale au fost construite în intervalul 1961-1980, în lipsa unor standarde de eficiență privind anveloparea clădirii. Aproximativ 53% din clădirile de locuit au fost construite înainte de 1970 și peste 90% înainte de 1989, cu un nivel al performanței energetice foarte scăzut. La nivel național, 77% dintre clădiri au nevoie de renovare.
