Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea reglementare nu sunt respectate cu strictețe de populație. La umbra acestei motivații, Executivul adaugă la legislație, introducând măsura confiscării unor bunuri, odată cu aplicarea amenzilor contravenționale. Acest lucru se poate face „în funcție de natura și de gravitatea faptei”. Bunul confiscat intră în proprietatea privată a statului și este atribuit, prin derogare de la prevederile legale referitoare la regimul confiscării, cu titlu gratuit, către anumite instituții sau autorități publice. Mai mult, dacă persoana sancționată dă în judecată statul și câștigă, modificările operate de Guvernul Orban obligă instanțele de judecată să admită doar despăgubirea în bani a prejudiciatului, în limita „valorii de plată a bunului, la momentul confiscării”, fără a mai putea primi în natură bunul confiscat abuziv. Însă, poate mai grav decât acest lucru, este că, prin aceleași modificări operate prin OUG, pe durata stării de urgență, Guvernul poate emite ordonanțe fără consultarea partenerilor sociali, fără să respecte transparența decizională și cu ignorarea completă a dialogului social.
La umbra pandemiei de coronavirus, Guvernul condus de Ludovic Orban a modificat, în timpul jocului, Ordonanța de Urgență 1/1999 privind instituirea regimului stării de asediu sau al stării de urgență. Acest lucru s-a întâmplat în data de 26 martie 2020, documentul poartă numărul 34 și a intrat în vigoare din seara zilei de 31 martie, când a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Pretextul invocat de Executiv pentru acest demers este că „nerespectarea sau neaplicarea măsurilor stabilite în OUG nr. 1/1999, privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, completată prin Legea nr. 435/2004, în actele normative conexe, în ordonanțele militare sau în ordine, specific stării instituite, ar avea un impact deosebit de grav, în principal asupra dreptului la viață și, în subsidiar, asupra dreptului la sănătate al persoanelor, contribuind la zădărnicirea eforturilor autorităților competente în combaterea răspândirii coronavirusului SARS-COV-2”. Se mai invocă și necesitatea stringentă și imediată de asigurare a unui caracter preventiv și coercitiv adecvat, sub aspectul răspunderii contravenționale în cazul nerespectării sau neaplicării imediate a măsurilor stabilite.
De asemenea, OUG-ul dat de Orban mai este motivat și prin sublinierea faptului că „anumite prevederi care sunt parte din lanțul decizional, respectiv prevederile de transparență decizională în administrația publică și cele aferente dialogului social, astfel cum sunt prevăzute în legislația în vigoare, sunt de natură a afecta rapiditatea cu care pot fi luate măsurile normative aplicabile pe durata stării instituite ori care sunt o consecință a instituirii acestei stări”. Mai clar, Guvernul Orban se împiedică în reglementările democratice prevăzute în legislație, atunci când vrea să ia decizii, invocând starea de urgență. Motiv pentru care s-a derobat de la ele, așa cum vom vedea în continuare.
Mărim amenzile…
În principal, Ordonanța de Urgență nr. 34/2020, prin care se modifică și se completează OUG 1/1999 privind instituirea stării de asediu și a stării de urgență, se referă la regimul sanțiunilor contravenționale. Începe prin modificarea regimului pecuniar sancționator și ajunge la legiferarea abuzului instituționalizat.
Citește pe Antena3.ro
Astfel, noul act normativ modifică articolul 28 al vechii OUG, introducând faptul că nerespectarea prevederilor articolului 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 de lei la 20.000 de lei pentru persoanele fizice, și de la 10.000 de lei la 70.000 de lei pentru persoanele juridoce.
Articolul 9, la care face referire articolul 28, se referă, pe de o parte, la faptul că șefii/ conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare, specifice stării instituite și, pe de altă parte, la faptul că șefii/conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații, transporturi au obligația de a asigura continuitatea funcționării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării.
Elocvent pentru interesul public este prima teză descrisă mai sus, care face referire la obligațiile care le revin persoanelor fizice, pe durata instituirii stării de urgență, care sunt direct vizați de regimul sancționator al amenzii cuprinse între 2.000 de lei și 20.000 de lei.
…dar îți și confiscăm bunul
Asta, deoarece, în actul normativ elaborat și adoptat de Guvernul Orban, se mai introduce la articolul 28 un nou alineat, în care se precizează că, pe lângă sancțiunea principală a amenzii, „în funcție de natura și de gravitatea faptei”, se pot aplica și una sau mai mute sancțiuni contravenționale complementare.
La ce sancțiuni complementare se referă noul text de lege? Una dintre acestea este confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție. Plecând de la acest enunț, putem face un exercițiu de imaginație, bazat pe situații concrete care au avut loc și care au fost semnalate atât în presă, cât și pe rețelele de socializare. Au existat persoane fizice care au fost sancționate contravențional pentru că au prezentat filtrelor polițienești declarații pe propria răspundere completate fie necorespunzător, fie greșit. În condițiile noilor reglementări, se poate presupune că, dacă o persoană care conduce autoturismul personal, pentru a se deplasa în vederea rezolvării unor chestiuni urgente, în interes de serviciu sau pentru cumpărături de strictă necesitate este amendată pe motiv că declarația pe propria răspundere nu este completată corespunzător sau este completată cu greșeli sau dacă agentul constatator consideră așa, se poate confisca inclusiv autoturismul.
O altă sancțiune complementară introdusă se referă la suspendarea temporară a activității. Ca și în cazul ipotetic prezentat mai sus, în eventualitatea completării eronate a declarației, conform noii reglementări, se poate dispune suspendarea dreptului persoanei sancționate de a mai desfășura activitatea profesională.
De asemenea, se mai poate dispune interzicerea accesului, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate, desființarea unor lucrări sau chiar refacerea unor amenajări, conform OUG emise de Guvernul Orban.
Dacă se anulează amenda, nu se restituie bunul în natură
Lucrurile nu se opresc aici, în ceea ce privește modificările operate la OUG 1/1999 privind instituirea stării de asediu sau a stării de urgență. Astfel, se introduce în textul actului normativ citat un articol numerotat 28 indice 4, unde se precizează că plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor complementare nu suspendă executarea sancțiunilor complementare aplicate.
Mai mult, în caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal, instanța de judecată poate dispune doar acordarea celui în drept a unei despăgubiri „care se stabilește în raport cu valoarea de circulație a bunului la momentul confiscării” și care se asigură din bugetul autorităților și instituțiilor beneficiare care se folosesc de bunul confiscat.
Înțelegem din acest nou articol, raportat la situația ipotetică a confiscării autoturismului, că, dacă se indisponibilizează mașina și dacă proprietarul contestă procesul-verbal în instanță, câștigând procesul împotriva statului, rămâne totuși pieton, fiind despăgubit în bani, la valoarea de circulație a mașinii de la momentul confiscării.
Aflăm, din același act normativ modificat, și ce se întâmplă cu aceste bunuri confiscate. Mai exact, pe perioada stării de urgență sau a stării de asediu, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării întocmesc „Necesarul de bunuri în stare de urgență”, respectiv „Necesarul de bunuri în stare de asediu”, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate în cantități insuficiente, precum și în aplicarea măsurilor dispuse în starea instituită.
Bunurile confiscate care sunt cuprinse în aceste „Necesare” se atribuie direct, cu titlu gratuit, către instituții sau autorități publice și nu se supun dispozițiilor OUG 14/2007, pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului.
Elocventă în acest sens este mențiunea potrivit căreia Ministerul de Interne și cel al Apărării dispun, prin ordin, atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate către instituțiile sau autoritățile publice, în termen de trei zile.
Cabinetul Orban, deranjat de dialogul social și de transparența decizională
Ordonanța care modifică vechea reglementare mai cuprinde însă un capitol, poate și mai interesant. Practic, Guvernul își atribuie dreptul suprem de a emite acte normative fără niciun fel de control sau dezbatere.
Concret, se introduc în OUG 1/1999, după articolul 33, două noi articole, numerotate 33 indice 1, respectiv 33 indice 2. Relevant este primul dintre ele și care precizează că „pe perioada stării de asediu sau a stării de urgență, măsurile legale referitoare la transparența decizională și la dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau de urgență, ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări”.
Opinia specialiștilor juriști cu privire la acest paragraf este că, în fapt, Guvernul Orban tocmai și-a dat dreptul de a emite Ordonanțe de Urgență fără a mai necesita avizele necesare, fără acordul partenerilor sociali, fără dezbatere publică, fără transparență decizională și fără vreo negociere cu patronatele sau cu sindicatele, în cazul în care tema supusă reglementării privește mediul social sau economic.
Președintele Iohannis spune că toate acesta sunt „pentru a vă proteja”
După publicarea în Monitorul Oficial a acestei noi Ordonanțe de Urgență, președintele României, Klaus Iohannis, care gestionează politic aceste măsuri, a simțit nevoia să susțină, ieri, o declarație de presă în care s-a arătat de acord cu prevederile descrise mai sus. „Toate aceste măsuri au fost luate pentru a vă proteja, pentru a vă proteja sănătatea, pentru a proteja sănătatea populației din România și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical”, a precizat președintele, atrăgând atennția că „majoritatea românilor au înțeles că legile se respectă. Și această situație, de stare de urgență, este una foarte serioasă și cu atât mai mult trebuie cu toții să respectăm legislația, ordonanțele și ordinele în vigoare”.
„Am discutat ce s-a făcut bun până acum, cum s-a făcut, și am pus un accent foarte clar și ferm pe ceea ce se numește impunerea legii. Este absolut necesar ca toată lumea să respecte legislația în această perioadă! Repet - asta spre protecția voastră, a fiecăruia și pentru a înlesni munca medicilor și a personalului medical. Foarte mulți români, majoritatea românilor, au înțeles aceste lucruri, însă ce se întâmplă cu cei care n-au înțeles sau, mai rău, nu vor să înțeleagă? Ei, aceștia vor fi amendați, pur și simplu. Legea se aplică, se impune, nu se discută. Cine nu se conformează va fi amendat”, a mai declarat șeful statului.
