Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Șanse aproape zero ca România să adere la spațiul Schengen și teama că partidele aflate la guvernare vor arunca pe piață tema revizuirii Constituției, ceea ce ar putea însemna șubrezirea caracterului suveran al Legii Fundamentale. Acestea sunt perspectivele anului 2023, în viziunea fostului judecător și ex-membru al CSM Adrian Toni Neacșu, împărtășite, în exclusivitate, pentru „Jurnalul”.
Adrian Toni Neacșu arată că este evident că sistemul de judiciar în anul 2023 va fi marcat, încă de la început, de o golire în masă a instanțelor și parchetelor. „Foarte mulți magistrați vor ieși din sistem. De altfel, acest trend a început chiar din ultimele luni ale anului 2022, odată cu pericolul diminuării pensiilor de serviciu și a majorării vârstei de pensionare. În numai o lună, au părăsit magistratura peste 200 de oameni”, a declarat avocatul, pentru „Jurnalul”. Acesta adaugă că, odată cu ieșirea acestor oameni din sistem, intrăm într-o cu totul altă paradigmă, din punctul de vedere al justiției, și nu într-un sens tocmai pozitiv. Efectul cel mai semnificativ al acestei situații va fi acela că va avea probleme serioase funcționarea propriu-zisă a justiției, cu repercusiuni directe asupra duratei soluționării proceselor civile și penale.
Un alt punct nevralgic al anului 2023 este că el debutează cu un nou ciclu. „Avem un nou CSM și rămâne să vedem, destul de rapid, dacă activitatea acestui nou CSM va fi mult mai slabă decât a actualului CSM, care, chiar și așa, nu a fost una tocmai strălucită. Apoi, este un an în care vom avea noi șefi la conducerile Parchetelor. Expiră toate mandatele, începând cu cel al Gabrielei Scutea, procurorul general al României, și continuând cu DNA și DIICOT. Iar un al patrulea jalon al lui 2023 este că au intrat în vigoare noile Legi ale justiției. Legi care prevăd concentrarea puterii în mâinile celor care vor conduce sistemul judiciar din România. Șefii de Parchete, de instanțe sau cei de la CSM capătă puteri sporite, pe care nu le-au mai avut niciodată. De exemplu, șefii vor veni personal cu propriii lor adjuncți. La Parchete sau la instanțe, aceștia vor fi numiți așa cum un demnitar își numește consilierii personali. Toate aceste aspect nu au cum să nu afecteze negativ modul în care se va înfăptui justiția în România”, este de părere avocatul.
Este deschisă larg calea abuzurilor
Adrian Toni Neacșu prevede un an cu frământări puternice în sistem, unde numirile nu vor mai avea nimic de-a face cu meritocrația. Iar cu cât organizarea sistemului este mai strictă, cu atât independența judecătorului devine mai slabă, iar calea abuzurilor este larg deschisă.
Acest peisaj este completat de faptul că 2023 este un an preelectoral, în 2024 urmând să fie organizate în România toate tipurile de alegeri - europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Fostul judecător atrage atenția că intersectarea precampaniei electorale cu numirile făcute la vârful sistemului judiciar a însemnat, în anii trecuți, o încercare prin care politicienii de vârf, aflați la finalul mandatelor, au dorit să impună la șefia Parchetelor, în special, anumiți oameni. Calculele au fost, uneori, greșite, exemplul cel mai elocvent fiind anul 2013, când procurorii de rang înalt numiți de Traian Băsescu au demarat dosare unor apropiați ai fostului președinte, chiar în anul 2014, pe ultima sută de metri a mandatului acestuia la Palatul Cotroceni. Însă este adevărat că, de regulă, schimbarea garniturii a fost folosită și pentru eliminarea adversarilor politici. „Dacă există riscul ca acest lucru să se repete și acum, asta nu pot ști. Însă pot să remarc că, astăzi, ingerința serviciilor secrete în actul de justiție este mult mai mică”, susține Adrian Toni Neacșu.
Multe dosare se vor închide prin prescripție
De altfel, multe dintre dosarele începute în perioada 2013-2014, la vreme de campanie electorală, ajung, în 2023, la scadența împlinirii termenului prescripției. Astfel încât fostul judecător preconizează că anul viitor vom asista la o avalanșă de achitări în dosare celebre. „În Parchete și în unele instanțe există o așteptare că acest lucru s-ar putea schimba. Este posibil să intervină o decizie a CJUE, care să invalideze decizia ÎCCJ pe prescripție. Este vorba despre decizia ÎCCJ care a validat întru totul decizia CCR cu privire la această prescripție a răspunderii penale. Această decizie a CJUE ar trebui să apară undeva în cursul lunii martie”, a adăugat avocatul Neacșu.
Cea mai mare gafă, în legătură cu Schengen, este să susținem renunțarea la dreptul de veto
Adrian Toni Neacșu nu dă prea multe șanse integrării României în spațiul Schengen, în cursul anului viitor. El este sceptic și cu privire la demersurile concrete ale autorităților de la București cu privire la votul Austriei din Consiliul JAI, din 8 decembrie. „Nu se va întâmpla nimic. Toată zarva din ultima perioadă nu este altceva decât o campanie de imagine, care să legitimeze, în perspectiva alegerilor ce vor urma, activitatea partidelor politice aflate la guvernare. Cea mai mare gafă pe care ar putea să o facă România legat de aderarea la Schengen este să sprijine renunțarea la dreptul de veto la instituțiile europene. Dacă se renunță la acest drept de veto, se va impune dreptul celui mai puternic. Europa ar trece de la sistemul puterii dreptului, la cel al dreptului puterii”, mai arată acesta.
„Noi ne-am bucurat prea mult când s-a ridicat MCV, fără să înțelegem că vom intra într-o paradigmă mult mai periculoasă decât la momentul în care exista acest MCV. De la anul, ne vom confrunta cu Mecanismul «Statul de Drept», aplicabil tuturor țărilor membre ale UE, și care ne va condiționa acordarea fondurilor europene de respectarea a tot felul de reguli. Vom putea fi, politic, sancționați oricând. Vom fi sancționați economic, dar din rațiuni exclusiv politice. MCV era un mecanism juridico-birocratic. Noul mecanism care intră în vigoare este mult mai grav, pentru că se poate lega de absolut orice. Fondurile europene pot fi blocate în legătură cu orice consideră, din calcule politice, Comisia Europeană că este un derapaj de la statul de drept”, atrage atenția Neacșu.
Un exemplu în acest sens este Jalonul „Justiție”, din PNRR, care conține o serie de condiționalități ce nu pot fi niciodată respectate și care nu sunt, în niciun caz, benefice sistemului de justiție din România.
„Mi-e teamă ca partidele de la putere să nu se gândească la revizuirea Constituției”
Ca o concluzie generală a reputatului avocat, anul 2023 se va remarca printr-o destabilizare funcțională a justiției. Iar disfuncționalitățile majore ale justiției vor afecta cel mai grav societatea românească.
Iar teama cea mai mare pe care Adrian Toni Neacșu o are în legătură cu anul viitor este ca, nu cumva, actuala putere, care controlează două treimi din Parlamentul României, să nu considere de cuviință să pună pe tapet tema revizuirii Constituției. „Sunt absolut convins că, așa cum arată lucrurile din punct de vedere politic în această perioadă, orice tentativă de revizuire a Constituției va urmări renunțarea la caracterul suveran al Legii fundamentale a statului român”.
