Parcul Tineretului, împrejmuit de rechinii imobiliari

Două hectare de teren din Parcul Tineretului, cu sute de copaci de peste 25 de ani, par să fi pierdut lupta cu sistemul retrocedărilor dubioase ce au lăsat Capitala fără hectare întregi de verdeaţă.

Terenul aparţine Marioarei Micşunescu, care în urma unui schimb avantajos de proprietăţi a ajuns să deţină o însemnată parte din parc. De mai bine de o săptămână, cei 20.000 de metri pătraţi au fost împrejmuiţi: proprietate privată, Pridvorului 28, scrie din loc în loc.

Locuitorii din zonă susţin că în curând copacii vor fi puşi la pământ pentru ridicarea mai multor construcţii de trei etaje. Conform documentaţiei depuse, proprietara îşi doreşte să construiască vile de lux, cu două-trei etaje. Din păcate, în acest moment, deşi nu există o autorizaţie de construcţie, Micşunescu poate demara mai întâi defrişarea proprietăţii şi ulterior ridicarea viitorului cartier imobiliar. Aşa cum ne-am obişnuit deja, în România astfel de lucruri devin cu uşurinţă posibile. Contextul ales pentru împrejmuirea proprietăţii nu pare străin de situaţie. Astfel că, în acest moment, două proiecte sunt blocate în Camera Deputaţilor. Primul, care zace pe mesele deputaţilor de mai bine de un an, prevede schimbarea destinaţiei celor 20.000 de metri pătraţi prin declararea zonei ca fiind de utilitate publică. Un astfel de proiect ar salva zona verde pe care Micşunescu visează deja la un măreţ cartier rezidenţial. Al doilea proiect blocat în Camera Deputaţilor este deja celebra Ordonanţă 114, care a fost respinsă de Senat. Şansele ca noile modificări aduse de organizaţiile de mediu să fie admise sunt minime, în condiţiile în care Legea mediului aduce reglementări stricte în privinţa construcţiilor pe zonele verzi. Cu două dintre cele mai importante proiecte blocate, vilele de trei etaje sunt ca şi construite.

În acest moment, ONG-urile de mediu sunt singurele care au atacat în instanţă Planul de Urbanistică în Detaliu pentru Pridvorului 28, cerând suspendarea acestuia. Până la soluţionarea proceselor şi mai ales până când Camera Deputaţilor îşi aminteşte de Parcul Tineretului şi de zonele verzi care trebuie protejate, zona verde s-ar putea să nu mai fie deloc aşa de verde. Cei 400 de copaci pot fi puşi la pământ în orice moment.
Povestea Parcului Tineretului pare să repete la indigo deja celebrul scenariu Bordei.

Totul a început în 2004, când timp de un an, Marioara Micşunescu, celebră deja în lumea afacerilor imobiliare din Bucureşti, a achiziţionat pe bandă rulantă câteva terenuri aflate în parc. Proprietăţile fuseseră dobândite pe Legea 18. Astfel că a devenit în scurt timp beneficiara unei moşii impresionante, dispersată în întregul Parc Tinererului. La final, Marioara Micşunescu a cumpărat şapte parcele de teren, cu suprafeţe cuprinse între 700 şi 6.000 metri pătraţi. La scurt timp, în luna octombrie a anului 2005, consilierii generali aprobau o hotărâre prin care marginea parcului devenea "zonă destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate în interiorul spaţiului verde".

Astfel că Micşunescu devine, cu ajutorul deciziei aleşilor locali, proprietar în parc, comasându-şi de altfel toate parcelele. Odată obţinută aprobarea consilierilor, noul teren dobândeşte însă rapid şi fără drept de apel destinaţia de teren construibil. Noua încadrare nu avea decât să faciliteze mersul lucrurilor. Titulatura conferită de un Plan de Urbanistică Zonală avea să forţeze mâna aleşilor locali câţiva ani mai târziu. Aceasta pentru că, încă din 2005, noua proprietară a parcului a trecut la elaborarea unui Proiect Urbanistic de Detaliu care respectă reglementările PUZ-ului - zonă construibilă! Mişcarea inteligentă a obligat autorităţile locale să aprobe proiectul, întrucât acesta respecta statutul stabilit prin PUZ.

De altfel, schimbul parafat cu uşurinţă de consilieri în 2005 a fost consfinţit doi ani mai târziu, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti. Atunci au fost tranşate lucrurile: cei 20.107 metri pătraţi de teren din mijlocul Parcului Tineretului sunt înlocuiţi cu o suprafaţă identică la marginea acestuia. Jurnalul Naţional a relatat, de altfel, pe larg paşii urmaţi de Marioara Micşunescu în obţinerea terenului din zona verde. În luna aprilie a anului trecut, aleşii locali ai Sectorului 4 au fost nevoiţi, în urma a numeroase somaţii, să treacă pe ordinea de zi a şedinţei de consiliu proiectul imobiliar al Marioarei Micşunescu.

Cristian Popescu, primarul Sectorului 4, a declarat atunci: "Atât cât voi fi primar, n-o să construiască nimeni pe zona verde. Fenomenul însă trebuie stopat încă din faşă. Atunci când se dă în instanţă o decizie definitivă şi irevocabilă, primarul nu are ce să mai facă, pentru că legea-l obligă să execute". Jurnalul Naţional a arătat de altfel că între cele două cazuri - Tineretului şi Bordei - există similitudini mai mari decât un simplu scenariu copiat la indigo. Astfel că hotărârea judecătorească a fost dată de aceeaşi Camelia Sprânceană, cea care a decis şi distrugerea Parcului Bordei.

Toate aceste lucruri au fost invizibile însă pentru instituţiile acestei ţări. Cert este că, în acest moment, 2 hectare de verdeaţă sunt împrejmuite şi îşi aşteaptă rândul la defrişare. Nu de alta, dar betonul aduce bani, iar verdeaţa "numai" sănătate.

Parcul Tineretului, zonă verde din 1935
Potrivit unor documente intrate în posesia Jurnalului Naţional, terenul pe care au fost construite atât Palatul Copiilor, cât şi Parcul Tineretului era încă din 1911 şi până în 1965 o mlaştină cu şerpi şi broaşte. Abia în '65, când Nicolae Ceauşescu a dat ordin pentru demararea construcţiilor, s-a trecut la curăţirea întregii parcele. Zona verde a fost prevăzută în schiţa de sistematizare din 1935, iar realizarea efectivă a fost demarată 30 de ani mai târziu. De altfel, lucrările au durat până 1974. În prezent, acoperă o suprafaţă de 80 de hectare.

"Apa era până la genunchi. Acolo locuiau oameni foarte săraci care creşteau capre. Din acest motiv se numea Valea Plângerii, pentru că atunci când începea să plouă oamenii începeau şi ei să plângă. Oamenii care locuiau acolo au fost despăgubiţi de Ceauşescu, ei nu aveau acte de proprietate pe casele lor. Nu poate nimeni acum să vină să revendice o bucată din Parcul Tineretului pentru că nu are cu ce", a relatat pentru Jurnalul Naţional un cunoscător al Bucureştiului.

În acest moment, riveranii Parcului Tineretului s-au constituit într-o asociaţie şi vor încerca să anuleze în instanţă proiectul Marioarei Micşunescu.