Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele mai multe proiecte aparțin, însă, Guvernului. 82 de legi vizează aprobarea unor OUG-uri, nouă vizează modificarea și completarea unor OUG-uri, iar două vizează respingerea unor OUG-uri. Executivul a emis, de la începutul acestui an, 47 de ordonanțe de urgență. Tot de la începutul acestui an, Parlamentul a adoptat definitiv 152 de legi, din care aproape jumătate (74) sunt legi de adoptare sau de modificare a unor ordonanțe de urgență.
Pe ordinea de zi a ședințelor Plenului Camerei Deputaților de ieri, 30 mai 2023, și de astăzi, 31 mai 2023, erau înscrise, conform avizierului oficial publicat pe pagina de internet a instituției, nu mai puțin de 97 de proiecte de lege, toate aflate în fază finală de adoptare, Camera Deputaților fiind for decizional.
Din aceste 97 de proiecte de lege aflate la vot final, nu mai puțin de 82 au legătură cu ordonanțele de urgență ale Guvernului. Mai exact, 71 de acte normative intrate la vot sunt legi de aprobare a unor ordonanțe de urgență ale Guvernului, în timp ce alte nouă se referă la legi inițiate pentru modificarea și completarea unor alte ordonanțe de urgență ale Guvernului, unele care au legătură chiar și cu ordonanțe adoptate în anul 1994.
De asemenea, tot pe rolul ședințelor Plenului Camerei Deputaților din aceste zile, figurau două proiecte de lege care vizează respingerea unor ordonanțe de urgență ale Guvernului. Din cele 12 proiecte de lege rămase în dezbatere, altele decât cele care vizează OUG-uri, câteva vizează ratificarea unor tratate la care România este parte, iar alte două sunt legi trimise la reexaminare de către președintele României, Klaus Iohannis.
Citește pe Antena3.ro
Unele ordonanțe, aflate la aprobare, au fost emise în timpul pandemiei
Interesant este că, pe lista acestor legi de aprobare a unor ordonanțe de urgență, se află cel puțin patru care au legătură cu unele acte ale Executivului adoptate în timpul pandemiei de Covid-19 și care, așa cum este menționat în fișa de prezentare, trebuiau dezbătute în procedură de urgență. Astfel, la punctul 64 de pe ordinea de zi, se regăsește proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19. Legea a fost adoptată de Senat în 20 septembrie 2021.
Apoi, la poziția 66, regăsim proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.73/2022 pentru completarea OUG nr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă. Legea a fost adoptată de Senat la data de 27 iunie 2022. La poziția 70 se află proiectul de lege privind aprobarea OUG nr.184/2022 pentru modificarea OUG nr.68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea şi acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulaţie pe durata pandemiei de COVID-19, lege adoptată de Senat la data de 20 februarie 2023. Nu în ultimul rând, mai există, la poziția 83, proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 44/2021 pentru modificarea OUG nr.132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, lege adoptată de Senat la data de 30 iunie 2021.
49 de noi OUG-uri, emise în 2023
De la începutul anului 2023, în Monitorul Oficial al României au fost publicate 49 de ordonanțe de urgență ale Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Ultima asemenea ordonanță are numărul 49, a fost adoptată la data de 26 mai 2023 și vizează aprobarea Programului național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino” și a Programului național de expertizare a clădirilor publice cu risc seismic din sistemele de sănătate și de învățământ.
Tot de la începutul anului în curs, în actuala sesiune parlamentară, Senatul și Camera Deputaților au dezbătut și votat, iar președintele României a promulgat un număr total de 152 de legi. Dintre acestea, 60 de legi publicate în Monitorul Oficial al României sunt legi prin care Parlamentul a adoptat ordonanțe de urgență ale Guvernului, în timp ce alte 14 sunt legi prin care au fost modificate și completate alte ordonanțe de urgență ale Guvernului.
Buget consistent pentru o instituție „dactilografă”
Unele dintre cele mai importante legi adoptate, anul acesta, de Parlamentul României sunt proiecte inițiate tot la Palatul Victoria. Spre exemplu, aici intră legea privind modificarea Codului penal și legea privind modificarea Codului de procedură penală - acte normative care, așa cum au fost adoptate, reintroduc SRI în anchetele penale și lasă fără prag valoric infracțiunea de abuz în serviciu. De asemenea, tot Guvernul a inițiat legea privind securitatea cibernetică, act normativ care va permite serviciilor de informații să intruzioneze în orice sistem informatic de pe teritoriul național.
Bugetul Camerei Deputaţilor, în anul 2023, este în sumă de 628.903.000 lei credite de angajament şi 614.355.000 lei credite bugetare, în creştere cu 4,72%, respectiv cu 7,51% faţă de anul 2022.
Cheltuielile de personal sunt de 376.709.000 lei credite de angajament şi 376.709.000 lei credite bugetare, în creştere cu 4,09% faţă de 2022. Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt 91.077.000 lei credite de angajament şi 91.077.000 lei credite bugetare, în scădere cu 9,48% faţă de 2022.
Pentru indemnizaţiile foştilor demnitari ai statului a fost prevăzută pentru anul acesta suma de 35.000.000 lei credite bugetare, în creştere cu 75,00% faţă de anul acesta.
Bugetul Senatului României pe anul 2023, finanţat din resurse de la bugetul de stat, a fost stabilit la suma de 324.990.000 de lei credite de angajament şi la 324.990.000 lei credite bugetare.
