Parlamentul, reunit ieri in sesiune extraordinara, a adoptat, cu 402 voturi pentru, 38 impotriva si 2 abtineri, raportul Comisiilor juridice referitor la obiectiile Curtii Constitutionale privind legile justitiei. Dezamagit de votul Parlamentului, premierul Tariceanu a anuntat ca nu va renunta la decizia de a demisiona si de a declansa alegeri anticipate.

Sesiunea extraodinara a Parlamentului a debutat ieri-dimineata cu un consens al partidelor, mai putin PRM, de a retrimite raportul la legea privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, la Comisiile juridice reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor, pentru reexaminarea textelor respinse de Curtea Constitutionala. Din cei 406 de parlamentari prezenti, 322 reprezentand PNL, PD, UDMR, PSD, minoritatile si independentii au votat pentru, impotriva exprimandu-si votul cei 47 de senatori si deputati ai PRM.

TABERE. Desi, in plen, atat reprezentantii Puterii, cat si ai Opozitiei, cu exceptia peremistilor, au pledat pentru gasirea unor formule mai bune astfel incat prevederile sa fie constitutionale, la sedinta Comisiilor juridice reunite situatia a stat cu totul altfel. Membrii acestora nu au reusit sa se puna de acord, PNL si PD facand front comun pe de o parte, iar de partea cealalta, partenerii lor de coalitie, PC si UDMR, impreuna cu PSD si PRM. In timpul lucrarilor, parlamentarii PSD si UDMR au fost cei care au facut propuneri de reformulare a unor articole declarate neconstitutionale, pe care insa pedistii si liberalii nu le-au agreat. "Lege mai proasta ca asta, o struto-camila nu am mai vazut niciodata", a comentat liberalul Traian Dobre. Intr-o pozitie destul de neplacuta s-a aflat cel mandatat de Guvern sa participe la lucrari, secretarul de stat in Ministerul Justitiei, Mihai Eftimescu. Pentru ca a pledat pentru eliminarea textelor neconstitutionale, el a fost atacat de pesedisti, care si-au exprimat nedumerirea cum este posibil ca acum Guvernul sa fie de acord cu decizia Curtii Constitutionale, in conditiile in care si-a anuntat demisia atacand aceasta institutie. Aceasta l-a facut pe secretarul de stat sa-si iasa din fire, declarand ca "decizia Curtii este o mizerie, pe care Guvernul nu si-o insuseste". Declaratia lui a determinat insa protestul unor parlamentari si al presedintelui Comisiei juridice din Camera Deputatilor, Sergiu Andon, care l-a atentionat ca nu poate vorbi "necivilizat" in Parlament despre o institutie a statului. Dupa mai bine de doua ore de discutii, o parte dintre textele declarate neconstitutionale au fost reformulate, iar altele eliminate. Astfel ca raportul suplimentar al comisiilor a trecut cu majoritatea de voturi a parlamentarilor PSD, PRM, PC, UDMR, care au acordat 18 voturi pentru, impotriva pronuntandu-se PNL si PD, cu 10 voturi, in timp ce senatorii Liviu Bindea (PRM), Norica Nicolai (PNL) si Kovacs Eckestein (UDMR) s-au abtinut.

DEMISIE. La sfarsitul lucrarilor, secretarul de stat Mihai Eftimescu s-a aratat nemultumit de votul deputatilor si senatorilor si a spus ca este posibil chiar sa demisioneze. "N-am cum sa fiu multumit pentru ca partea din lege care viza justitia este clar torpilata. Si mai putin de inteles sunt modificarile aduse unor dispozitii considerate neconstitutionale, dar in care repeta acelasi greseli daca este vorba sa vorbim despre greseli evidentiate de Curtea Constitutionala", a declarat Eftimescu, aratand ca este posibil ca prevederile sa fie declarate neconstitutionale pentru a doua oara.

JUSTIFICARE. Inainte de reluarea lucrarilor in plen pentru discutarea raportului suplimentar, presedintele UDMR, Marko Bela, a tinut sa reafirme ca nu este de acord cu organizarea de alegeri anticipate, dar daca se ajunge aici UDMR va merge impreuna cu coalitia. In ceea ce priveste legea privind reforma justitiei, Bela a spus ca UDMR incearca sa se ajunga la o solutie de compromis si ca, in ciuda unor deficiente, aceasta trebuie adoptata pentru ca reforma in justitie sa poata continua. El a justificat votul din comisii, alaturi de Opozitie, prin faptul ca UDMR are dreptul sa ia propria decizie, asa cum colegii din PNL si PD au hotarat fara UDMR alegeri anticipate". "Nu a existat o decizie comuna. Ne-au informat apoi ca vor declansa alegeri anticipate", a spus Marko Bela.

SEDINTE. Pentru a-si stabili strategia de vot parlamentarii s-au intalnit in sedinte grup. Ulterior, liberalii, prin vocea vicepresedintelui PNL Puiu Hasotti, au anuntat ca vor vota forma finala a raportului Comisiilor juridice privind legile justitiei, pe motiv ca nu trebuie blocata intreaga lege, importanta pentru integrare. "Atat PNL, cat si PD vor vota contra sau se vor abtine la dezbaterea articolelor asupra carora Alianta nu a fost de acord in sedinta Comisiilor juridice. Dar, la votul final, vom aproba raportul comisiilor, intrucat legea este importanta pentru integrare, iar articolele favorabile reformei justitiei trebuie promulgate de presedinte", a explicat Hasotti. La intrunirea parlamentarilor liberali a fost asteptat si Calin Popescu Tariceanu, insa acesta nu a mai sosit. Intrebat despre demisia Guvernului si anticipate, Hasotti a spus: "Anticipatele raman o varianta, care este insa la latitudinea premierului. PNL il sustine neconditionat pe Tariceanu, atat ca premier, cat si in eventualitatea unui prim-ministru interimar".

Potrivit lui Hasotti, in cazul unor alegeri anticipate, singura propunere a liberalilor pentru postul de prim-ministru va fi Calin Popescu Tariceanu. Si parlamentarii PSD au anuntat dupa sedinta de grup ca vor vota in favoarea raportului propus de Comisiile juridice privind legile reformei in justitie. Liderul partidului, Mircea Geoana, a spus ca, in opinia sa, aceasta ar permite rezolvarea unei crize politice "artificiale", reintrarea in normalitatea constitutionala si reintoarcerea la problemele adevarate ale tarii. El a spus ca populatia "nu are chef" sa vada ca Parlamentul sau Guvernul discuta despre alegeri anticipate si asteapta ca aceste institutii sa actioneze in interesul tarii.

ARTICOLE "REPARATE"

Din textele respinse de Curtea Constitutionala, Parlamentul a modificat si completat doua, iar alte doua au fost eliminate. Astfel: Presedintele si vicepresedintele CSM nu exercita activitatea de judecator sau procuror. Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai CSM isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecatorilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori. La incetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitatii isi reiau activitatea. Membrii alesi ai CSM aflati in functie pot opta pentru suspendarea activitatii de judecator sau procuror pentru perioada ramasa pana la terminarea mandatului. Optiunea se exprima in scris, la presedintele CSM, in 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii. Functiile de conducere detinute de judecatorii sau procurorii alesi ca membri ai CSM se suspenda de drept la data publicarii hotararii Senatului in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. Membrii alesi ai CSM ce detin o functie de conducere la instante ori parchete, la data intrarii in vigoare a legii, pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectiva. Judecatorii si procurorii care beneficiaza de pensie de serviciu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala indiferent de nivelul veniturilor respective. Judecatorii si procurorii de la toate instantele, precum si magistratii asistenti de la ICSJ si personalul de specialitate juridica nu pot fi mentinuti in functie dupa implinirea varstei de pensionare. S-a eliminat posibilitatea continuarii mandatelor in functiile de conducere pentru acei judecatori sau procurori care ocupa respectivele posturi de mai bine de trei ani si obligativitatea judecatorilor si procurorilor de a renunta la mandatele de conducere de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecatorii.

DECLARATII DUPA VOT

Votul in plen a fost diferit de cel din comisiile juridice. In aplauze si rasete, raportul comun intocmit de deputatii si senatorii juristi a primit in final 402 voturi "pentru" din partea reprezentantilor PNL-PD, PSD, PC, UDMR si minoritati, 38 de voturi "impotriva" de la PRM si 2 abtineri. Deputatii si senatorii PNL-PD au surprins prin votul pozitiv pe care l-au dat in final, la votul pe articole acestia abtinandu-se. PD. Liderul deputatilor PD, Cristian Radulescu, spune ca in actualul Parlament nu se mai pot degaja "formule majoritare sanatoase", ca atare Alianta a discutat din timp miscarile necesare demararii anticipatelor. "Cand domnul Tariceanu isi va da demisia, nu ne putem aduna chiar in acel moment sa vedem ce etape trebuie urmate. Trebuie sa gandim cateva miscari inainte", a explicat el. PNL. Purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, a explicat decizia premierului de a-si mentine demisia prin faptul ca era "singura pozitie corecta si valabila in acest moment", dupa ce raportul comisiilor juridice privind legile justitiei "a iesit prost". "Noi am votat raportul pentru a arata ca reforma in justitie poate incepe, dar aceasta reforma nu se va putea face", a spus Nicolaescu. Potrivit liderului PNL, anticipatele reprezinta "unica solutie". PRM. "S-a carpit responsabilitatea Guvernului cu responsabilitatea Parlamentului. Pe baza acestor carpeli, avem o reforma marca Macovei carpita sau mai bine zis Macovei are o carpa de reforma", a declarat liderul deputatilor PRM, Lucian Bolcas, PC. Purtatorul de cuvant al PC, Bogdan Ciuca, a declarat ca partidul sustine ideea de stabilitate. "Nu suntem pentru alegeri anticipate, pe care le consider factor de destabilitate sociala, dar daca vor fi anticipate vom candida singuri si partidul nu-si va retrage ministrii pana la capat", a spus Ciuca. PSD. Liderul PSD, Mircea Geoana, a declarat dupa vot ca "ratiunea a invins". "Domnul prim-ministru Calin Popescu Tariceanu este practic victima unui scenariu la care a fost probabil doar partas, si nu initiator, el a fost lasat in ofsaid de partenerii sai de coalitie si, probabil din motive de onoare sau de presiune politica, a decis sa faca acest gest intr-un moment in care practic reputatia domniei-sale si probabil si credibilitatea PNL au fost grav afectate, in principal, de partenerii de coalitie", a mai spus Geoana. UDMR. Senatorul UDMR Verestoy Attilla a declarat ieri ca nu este pentru prima data cand premierul Tariceanu anunta ca va demisiona, iar Uniunea considera ca alegerile anticipate nu reprezinta ultima si singura solutie in acest moment. Intrebat daca se asteapta ca premierul sa se razgandeasca in privinta demisiei, el a raspuns: "Nu. Ma astept sa gasim o formulare de guvernare care sa satisfaca atat exigenta de a reprezenta aceasta alianta, cat si exigenta de a continua reforma". (Carmen Vintila, Oana Stancu)

Premierul nu renunta la demisie si anticipate

ZIUA Z. Premierul spune ca va declansa procedura anticipatelor dupa vizita la Bruxelles, programata la 18 iulie

La cateva minute dupa votul de ieri din Parlament, premierul Tariceanu a iesit la declaratii la Palatul Victoria, reafirmandu-si hotararea de a demisiona dupa intoarcerea din vizita de la Bruxelles, programata a avea loc luni. Totodata, el a anuntat ca, din acel moment, se vor declansa procedurile pentru alegerile anticipate.

Va prezentam in continuare integral declaratia primului ministru Calin Popescu Tariceanu.

"Am venit sa va pun la curent cu situatia in acest moment. Am asteptat ceva mai mult pentru ca am urmarit dezbaterile de la Parlament in legatura cu modificarile care ar fi trebuit aduse celor patru articole considerate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala si asupra carora s-a incercat gasirea unei solutii politice, a unei solutii de compromis care sa permita evitarea declansarii alegerilor anticipate. Mi-am aratat toata disponibilitatea si colegii mei care au participat in comisii la aceste negocieri au facut dovada de flexibilitate, de dorinta de gasire a unui compromis. Au mers, as spune destul de departe, au acceptat modificarile pe doua dintre articole, dar sigur ca exista o anumita limita.

In final, ceea ce s-a intamplat insa demonstreaza foarte clar, si votul in plen a demonstrat ca in acest moment se intampla doua lucruri: nu numai ca nu exista o vointa suficienta pentru a promova reforma justitiei pana la capat, la nivelul politic general al partidelor si, implicit, si in Parlament, dar nu exista nici majoritatea necesara care sa poata sa sustina acest efort de reforma al justitiei si nu numai al justitiei, si pe alte domenii, care sa ne permita in final atingerea obiectivelor de integrare europeana la data stabilita prin Tratatul de aderare al Romaniei la UE.

Vreau sa va spun ca sunt extrem de dezamagit de rezultatul votului de astazi si ceea ce constat este ca se doreste in continuare mentinerea unor privilegii, mentinerea unor structuri care si-au dovedit ineficienta la nivelul justitiei, care au facut proba "capacitatii" lor de a face o justitie puternica in Romania. Motiv pentru care, stiti foarte bine, incasam permanent critici severe din strainatate, motiv pentru care trebuie sa ascultam permanent nemultumirile cetatenilor romani care se lovesc de o justitie care este de multe ori corupta si mereu ineficienta.

Prin urmare, constat ca nici una din cele trei conditii pe care le-am enuntat ieri nu au fost indeplinite. Nu s-a putut ajunge nici la un compromis politic pe cele patru articole privind reforma justitiei. Nu s-a ajuns nici la o intelegere politica referitoare la eliminarea incompatibilitatilor la nivelul Curtii Constitutionale. Nu s-a ajuns nici la o intelegere politica privind necesitatea revizuirii Constitutiei in asa fel incat sa permita, din nou, Parlamentului, cu 2/3 din voturi, sa vina sa contrabalanseze decizii ale Curtii Constitutionale care in anumite situatii pot sa blocheze, cum s-a intamplat acum, procesul de reforma.

Ca atare, motivele pentru care mi-am anuntat demisia raman in continuare valabile. Nu pot ca prim-ministru sa tolerez o astfel de situatie, nu vreau sa fiu partas la procesul prin care poporul roman, poporul meu, este condamnat la coruptie, la saracie si la izolare.

Votul de astazi din Parlament a dovedit clar ca nu avem aceasta majoritate politica parlamentara care sa ne permita continuarea reformelor, asa cum ne-am angajat. Eu, totusi, consider ca acest lucru este necesar, si, ca atare, decizia pe care am anuntat-o, de demisie, in aceste conditii, mi-o mentin, iar procedurile pentru alegerilor anticipate vor demara imediat ce ma voi intoarce din vizita pe care o intreprind la Bruxelles saptamana viitoare, luni".

TRAIAN BASESCU: "DEMISIA E JUSTIFICATA"

Presedintele Traian Basescu afirma ca demisia primului ministru este justificata avand in vedere angajamentul politic de a face institutiile statului sa functioneze, justitia fiind o putere fundamentala in stat. Intr-un comunicat de presa remis dupa anuntul de ieri al lui Tariceanu, seful statului explica justetea atitudinii lui Tariceanu, aratand ca si el a constatat ca in Parlamentul Romaniei nu s-a gasit o formula pentru promovarea acelor articole din legea pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea si care sunt esentiale pentru o reformare profunda a justitiei. (O.S.)

SE CONTUREAZA SOLUTIA STOLOJAN

In timp ce apropiatii lui Tariceanu cauta solutii pentru mentinerea acestuia ca premier si in perioada interimatului guvernamental si dupa, in PNL incepe sa se contureze un curent favorabil aducerii lui Theodor Stolojan in postura de sef al Guvernului. Artizanul strategiei nu este altul decat fostul presedinte liberal Valeriu Stoica. "Noul premier ar trebui sa fie Theodor Stolojan. Din pacate, actuala conducere a partidului nu impartaseste aceasta varianta, dar lucrurile se vor clarifica in zilele urmatoare", a declarat Valeriu Stoica. El a spus ca actualul premier si-a pierdut credibilitatea pentru ca a gestionat foarte prost criza politica. Stoica a clarificat si conditiile in care Stolojan ar trebui numit prim-ministru. "Daca se vor face anticipate, ar trebui sa fie premierul de dupa alegeri. Din pacate, momentul electoral favorabil pentru Alianta PNL-PD a trecut. Cele doua partide nu au reusit sa aiba o strategie coerenta, asa ca in acest moment anticipatele ar fi contraproductive. Astfel, cea mai buna solutie o reprezinta desemnarea lui Theodor Stolojan ca premier si acordarea unui vot pozitiv in Parlament pentru Guvernul pe care il va alcatui", a declarat Stoica. El a sustinut insa ca nu le-a avansat inca aceasta propunere nici lui Stolojan, nici presedintelui Traian Basescu, cel care de altfel trebuie sa desemneze premierul. Raspunsurile lui Stolojan referitoare la posibilitatea ca el sa fie noul premier au fost insa atat de evazive, incat au lasat impresia ca este dispus sa isi asume aceasta raspundere. "Voi face ce va hotari Alianta", a raspuns invariabil actualul consilier prezidential la intrebarile presei pe aceasta tema. Disponibilitatea lui Stolojan a fost confirmata si de apropiati ai acestuia. In schimb, in sedintele conducerii partidului, numele lui Stolojan nu a fost pronuntat pana acum. Mai mult, vicepresedintele PNL, Puiu Hasotti, a declarat ca singura propunere a PNL pentru postul de prim-ministru, in cazul unor alegeri anticipate, este tot Tariceanu. Surse liberale spun insa ca sansele acestuia de a mai fi premier sunt mici, un alt nume vehiculat, in cazul unui refuz al lui Stolojan, fiind cel al lui Gheorghe Flutur. Conducerea PNL s-a reunit azi noapte tarziu in sedinta, pentru a pune la punct planul de bataie dupa demisia premierului. (Monica Iordache)

PSD - Iliescu se explica

Senatorul Ion Iliescu a tinut ieri sa faca o distinctie intre disputa interna dintr-un partid si raspunderea politica in fata problemelor cu care se confrunta tara, raspunzand unei intrebari legate de aparitiile sale publice din ultimele zile alaturi de liderii PSD.
"Una este disputa interna dintr-un partid - asta e alta treaba, e alta tema, asupra ei am discutat si la Consiliul National, analiza mea ramane in vigoare - si alta este raspunderea politica in fata problemelor cu care ne confruntam, care tine nu numai de coeziunea politica a unui partid, dar si a intregului front politic", a afirmat Iliescu dupa o reuniune a grupurilor parlamentare ale PSD.
El a aparut in fata ziaristilor alaturi de liderul PSD Mircea Geoana. Cat priveste dezbaterile din Parlament privind legile justitiei, Iliescu a subliniat ca trebuie facuta distinctie intre cautarea unui compromis, demisia sau nu a premierului si a Guvernului si alegerile anticipate. "In ceea ce priveste demisia, este treaba premierului si a coalitiei sa decida intr-un fel sau altul. Asta nu inseamna neaparat, automat, provocarea de alegeri anticipate", a conchis Iliescu.