Potrivit rapoartelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cu privire la documentele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale obținute și făcute de partidele politice care au participat la scrutinul electoral organizat în data de 9 iunie 2024, pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, 14 formațiuni politice competitoare au obținut, în total, venituri în cuantum de 147.643.674,4 lei, adică 30.131.362,12 euro. De asemenea, aceleași 14 formațiuni politice au cheltuit în campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare suma totală de 147.287.276,48 de lei, adică 30.058.627,85 de euro. Diferența rezultată între veniturile încasate și sumele cheltuite este, așadar, de 356.397,92 de lei, adică de 72.734,27 de euro.
Pe primul loc, atât la capitolul venituri, cât și la cel al cheltuielilor electorale se află Partidul Social Democrat (PSD), care pentru alegerile electorale din 9 iunie 2024, a înregistrat venituri de 50.913.750 de lei, din care a cheltuit 50.704.286,47 de lei. Pe locul al doilea s-a clasat partenerul de listă comună al PSD, Partidul Național Liberal (PNL), care a încasat venituri de 46.664.550 de lei, din care a cheltuit 46.622.964,71 de lei.
În mod spectaculos, pe poziția a treia în acest clasament se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), care, pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, a obținut venituri totale în sumă de 24.738.330 de lei, din care a cheltuit 24.738.291,02 lei. Și la fel de spectaculos este faptul că formațiunea aproape inexistentă fondată de Ludovic Orban, Partidul Forța Dreptei, se clasează pe poziția a patra, cu venituri la aceste alegeri europarlamentare de 7.471.000 de lei, din care a cheltuit 7.466.042,99 de lei.
Progresiștii nu prea au aruncat cu banii
Poziția a cincea în topul veniturilor și cheltuielilor ocazionate de scrutinul europarlamentar este ocupată de Uniunea Salvați România (USR), practic liderul opoziției, care a strâns pentru accederea în Parlamentul European suma totală de 6.746.379,4 lei, din care a reușit să cheltuiască 6.686.506,86 de lei.
Progresiștii sunt urmați de partenerul lor din aceste alegeri, Partidul Mișcarea Populară (PMP), care a înregistrat, cu același prilej, venituri de 3.689.100 de lei, din care a cheltuit 3.688.623,47 de lei.
Colegii de familie europeană progresistă ai celor de la USR, mai exact reprezentanții Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER), formațiune condusă de Dacian Ciloloș, se află abia pe poziția a noua în acest top, cu venituri de 1.550.803 lei, din care au cheltuit 1.542.685,61 de lei.
Pe locul șapte se clasează Partidul Umanist Social Liberal (PUSL), cu venituri de 2.612,210,8 lei, din care a cheltuit 2.611.782,71 de lei, urmat de Partidul Național Conservator Român, condus de Cristian Terheș, care a înregistrat venituri de 2.277.000 de lei, din care a cheltuit 2.260.042,99 de lei.
Partidul SOS România, formațiunea condusă de Diana Ivanovici Șoșoacă, a strâns, pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, venituri de 720.310 lei, din care a cheltuit 718.779 de lei.
De asemenea, la același scrutin au mai participat Partidul Alternativa Dreaptă (cu venituri de 130.063,2 lei, din care a cheltuit 114.790,86 de lei), Partidul Diaspora Unită (cu venituri de 73.730 de lei, din care a cheltuit 52.987,21 de lei), Partidul Patrioților (cu venituri de 58.848 de lei, din care a cheltuit 57.976 de lei) și Partidul România Mare (cu venituri de 21.600 de lei, din care a cheltuit 21.544,43 de lei).
Cât a dat fiecare partid pentru un fotoliu în legislativul european
În aceste condiții, există partide câștigătoare și partide pierzătoare. Nu doar din punct de vedere electoral, ci și financiar. Mai mult, având în vedere distribuția acestor cheltuieli, raportată la numărul de mandate obținute în Parlamentul European, astfel încât s-a ajuns la situația ca un partid să fi cheltuit mult mai mult decât altul pentru un post de eurodeputat.
Cel mai scump pentru un post de eurodeputat a plătit, în această conjunctură, Partidul Național Liberal, care, așa cum am arătat anterior, a cheltuit în campania electorală suma de 46.622.964,79 de lei și care a obținut în urma alegerilor 11 locuri în Parlamentul European. Practic, pentru fiecare astfel de loc, PNL a cheltuit câte 5.827.870,6 lei, adică 1.189.361,35 de euro. PSD, care a cheltuit 50.604.286,37 de lei, a obținut 212 mandate de europarlamentari, ceea ce înseamnă că fiecare dintre aceste mandate a „costat” câte 4.609.480,6 lei, adică 940.710,32 de lei.
Un pic mai „ieftin” au costat locurile AUR în Parlamentul European. Astfel, formațiunea lui George Simion a cheltuit în campanie 24.738.291,02 lei și a obținut cinci mandate de eurodeputați. La acestea se adaugă cheltuielile de 2.260.015,64 de lei făcute de Partidul Național Conservator Român, care a obținut un mandat în Parlamentul European. În total, acest lucru înseamnă cheltuieli de 26.998.306,66 de lei pentru șase mandate, fiecare dintre acestea „costând”, astfel, câte 4.499.717,8 lei, adică 918.309,75 de euro.
În legătură cu Alianța Dreapta Unită, lucrurile stau și mai interesant. USR, care a cheltuit 6.686.506,86 de lei, a obținut două mandate de eurodeputat, ceea ce înseamnă un „preț” pentru fiecare de câte 3.343.253,43 de lei, respectiv de 682.286,62 de euro. Iar PMP, care a cheltuit 3.688.623,46 de lei, a obținut un singur mandat în Parlamentul European, ceea ce înseamnă un „cost” de 752.780,3 euro.
Șoșoacă a ieșit cel mai ieftin
Cel mai mic „preț” pentru un loc în Parlamentul European l-a plătit partidul Dianei Ivanovici Șoșoacă. SOS România a cheltuit în această campanie electorală suma de 718.779 de lei și a obținut două mandate de eurodeputat, ceea ce înseamnă un „tarif” pentru fiecare dintre acestea de 359.389,5 lei, adică 73.344,8 euro.
De asemenea, se poate constata că cea mai mare pagubă financiară, pe lângă cea politică, suferită la aceste alegeri aparține Partidului Forța Dreptei, care a ieșit din acest scrutin cu o „gaură” de 7.466.042,99 de lei, neobținând niciun mandat în Parlamentul European, cu toate că a cheltuit mai mult decât USR și dublu față de PMP, partenerii din Alianța Dreapta Unită.
O altă pagubă semnificativă a fost suferită de REPER, care, până luna trecută, a făcut parte din Parlamentul European și care, după alegeri, a rămas pe afară, dar și cu o „gaură” de 1.542.685,61 de lei.
Tot pe minus au mai ieșit PUSL, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Patrioților și Partidul România Mare, cu suma totală de 2.859.081,21 de lei. De altfel, suma totală cheltuită, fără obținerea unui mandat în Parlamentul European, se ridică la 11.867.819,91 de lei, adică la 2.422.004,06 euro.
Cine sunt cei care și-au finanțat partidele și din ce surse de venit
Detalii relevante cu privire la natura veniturilor obținute de partidele politice la aceste alegeri europene sunt reprezentate de numele celor care au contribuit cu bani. Conform rapoartelor citate, centralizate de AEP, pentru Partidul Social Democrat au contribuit cu fonduri financiare 13 candidați. Roxana Mânzatu a contribuit cu 150.000 de lei din venituri proprii, iar Andi Lucian Cristea - cu 500.000 de lei din venituri proprii. Ștefan Mușoiu a contribuit cu 1.440.450 de lei din venituri proprii și cu 1.023.000 de lei din împrumuturi. Cu 650.000 de lei din venituri proprii a contribuit și Dragoș Benea.
Florin Cârciu a contribuit cu 2.475.000 de lei din venituri proprii, iar Vasile Dâncu - cu două milioane de lei din venituri proprii. În același timp, Victor Negrescu a contribuit cu venituri proprii de 1.242.000 de lei și cu venituri din împrumuturi de 48.000 de lei. Claudiu Daniel Catană a contribuit cu 480.000 de lei din împrumuturi și cu 20.000 de lei venituri proprii.
Dan Nica a contribuit cu venituri proprii de 350.000 de lei, iar Mihaela Ivancea - cu 500.000 de lei din împrumuturi. Cu aceeași sumă, dar provenită din venituri proprii, a contribuit Andra Bica. Nu în ultimul rând, Florian Valeriu Sălăjeanu a contribuit cu 739.000 de lei din venituri proprii.
Cea mai consistentă sursă de venituri a PSD a fost însă cea de 38.384.000 de lei, provenită din contribuții electorale din transferul fondurilor obținute în afara perioadei electorale.
Liberalii, mult mai darnici
La PNL, sumele cu care au contribuit candidații sunt mai consistente: Alexandru Ciprian Epure (2.475.000 de lei din împrumuturi), Rareș Bogdan (2.239.230 de lei din venituri proprii), Gheorghe Falcă (500.000 de lei din împrumuturi și 738.000 de lei din venituri proprii), Mircea Hava (500.000 de lei din împrumuturi), Valentin Constantin Stavarache (195.000 de lei din venituri proprii și 725.000 de lei din împrumuturi), Daniel Surdu (1.245.000 de lei din împrumuturi), Mara Mareș (1.600.000 de lei din împrumuturi și 500.000 de lei din venituri proprii), Siegfried Mureșan (400.000 de lei din venituri proprii), Vasile Voicu (1.400.000 de lei din împrumuturi și 350.000 de lei din venituri proprii), Alexandru Deaconu (245.000 de lei din împrumuturi), Octavian Oprea (1.310.000 de lei din împrumuturi), Adina Vălean (149.900 de lei din venituri proprii), Elena Murg (435.000 de lei din venituri proprii), Virgil Popescu (1.150.000 de lei din împrumuturi), Cristina Maria Toganel (1.100.000 de lei din împrumuturi), Dan Motreanu (650.000 de lei din împrumuturi) și Daniel Buda (574.500 de lei din împrumuturi și 172.830 de lei din venituri proprii).
De asemenea, PNL a mai strâns venituri de 25.999.890 de lei din subvenții.
AUR s-a susținut din împrumuturi
Alianța AUR a obținut, conform datelor AEP, venituri de 20.193.700 de lei din împrumuturi luate de cei 19 candidați de pe lista cu care s-a înscris la alegerile europarlamentare. Nu este făcută o delimitare a contribuției fiecăruia dintre acești candidați. De asemenea, competitorii AUR au mai contribuit cu 4.044.630 de lei din venituri proprii și au donat suma totală de 500.000 de lei.
AUR a cheltuit pentru această campanie 10.413.096,38 de lei pe producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală în off-line, 7.605.360,99 de lei pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală în on-line, 2.079.815 lei pe tipărituri și 3.784.759,4 lei pe închirierea spațiilor, pe protocol, pe organizarea de evenimente și pe alte cheltuieli organizatorice.
Partidul Național Conservator Român, care a candidat în alianță cu AUR, a primit finanțare exclusiv de la Cristian Terheș, care a contribuit cu 1.300.000 de lei din împrumuturi și cu 977.000 de lei din venituri proprii.
S-au ales pe banii colegilor de listă
Culmea, există candidați care nu au contribuit cu niciun leu la această campanie electorală, dar care au fost aleși, pe banii colegilor lor. Acest exemplu îl regăsim la USR, unde cei doi proaspăt aleși eurodeputați, Dan Barna și Vlad Voiculescu, nu au contribuit financiar. Au făcut-o însă 8 colegi de pe listă, la care se adaugă suma de 6.174.730 de lei din transferuri de fonduri provenite din afara perioadei electorale.
Spre deosebire de USR, PMP are un candidat, de altfel singurul ales, care a contribuit cu bani la campania partidului. Este vorba despre Eugen Tomac, care a contribuit cu 250.000 de lei din venituri proprii și cu 250.000 de lei din împrumuturi. Restul până la 3.689.100 de lei a provenit din contribuțiile colegilor de partid.
Forța Dreptei, care nu a luat niciun mandat, a fost finanțată cu 1.500.000 de lei din împrumuturi de către celebrul Ion Ștefan zis „Grindă” și cu 1.010.000 de lei de către Claudiu Chira. 4.980.000 de lei reprezintă transferuri ale contribuțiilor provenite din afara perioadei electorale.
La SOS România regăsim o situație identică cu cea de la USR. Candidații aleși, Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, nu au contribuit cu vreun ban la această campanie electorală.