Unul dintre partidele pro-europene trebuie să rămână în opoziție. În joc se află șefia SRI și conducerea comisiilor parlamentare

Însă analiștii susțin că unul dintre aceste partide ar trebui să rămână în opoziție, pentru un echilibru pro-european de putere în Parlament. Cutuma uzitată încă din anul 2006 arată că, în cazul conducerilor civile ale celor mai importante două servicii de informații din România, SRI și SIE, spre exemplu, o nominalizare vine de la partidele de la putere, iar cealaltă - din zona opoziției. În acest moment, SIE are la conducere un director fost parlamentar PSD, partid care, după 21 decembrie, se va afla la putere. Din vara anului trecut însă, nu există niciun director civil la SRI. Iar dacă toate cele patru partide pro-europene ar urma să intre la guvernare, în opoziție ar rămâne doar forțele politice autodeclarate suveraniste, printre care una considerată a fi a lui Călin Georgescu. În baza aceleiași cutume a echilibrului putere-opoziție, multe dintre comisiile parlamentare sunt conduse, la nivel de președinte sau de vicepreședinți, de parlamentari ai opoziției.

Partidele pro-europene și pro-euroatlantice alese în urma scrutinului pentru Parlamentul României, din data de 1 decembrie 2024, urmează să se întâlnească, în această săptămână, pentru a consfinți o nouă majoritate în cele două  Camere ale Legislativului și pentru a propune președintelui României un nume de prim-ministru și o echipă guvernamentală care să preia Palatul Victoria, după ce mandatul Cabinetului PSD-PNL, condus de Marcel Ciolacu, va ajunge la final. Iar din acest punct de vedere, sunt vehiculate în mediul politic două variante de lucru. 

Prima variantă se referă la coagularea la guvernare a tuturor acestor forțe pro-Vest, urmând ca celelalte forțe alese la scrutinul din 1 decembrie 2024, autointitulate suveraniste, să rămână singure în opoziție. A doua variantă de lucru, care se bazează pe elemente tehnice importante, așa cum se va vedea în continuare, conturează posibilitatea ca unul dintre partidele pro-europene să rămână în afara guvernării, să devină partid de opoziție. Bătălia politică pentru a bate în cuie una sau alta dintre aceste teze de lucru se va declanșa săptămâna aceasta, termenul finalizării proiectului guvernamental fiind unul extrem de strâns. Pe data de 21 decembrie, actualul Parlament, ales în decembrie 2020, își încheie mandatul, iar noul Parlament, ales pe 1 decembrie 2024, urmează să fie învestit. Se dorește evitarea unui mandat interimar la Palatul Victoria, întrucât este nevoie să fie elaborată de urgență Legea Bugetului pentru anul 2025 și să se stabilească, tot luna aceasta, calendarul electoral în perspectiva organizării alegerilor prezidențiale, după ce Curtea Constituțională a anulat scrutinul din 24 noiembrie 2024.

Structura Parlamentului, validată de BEC

Biroul Electoral Central a validat rezultatul alegerilor parlamentare de duminica trecută, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, deja, unele contestații referitoare la cererile respinse, la rândul lor, de BEC, care vizează anularea alegerilor parlamentare.

În acest sens, lucrurile par să se contureze fără echivoc. Camera Deputaților, care își va începe mandatul după data de 21 decembrie, numără 331 de parlamentari. Cel mai mare grup, compus din 86 de aleși, este al PSD. Grupul AUR va avea, la Camera Deputaților, 64 de parlamentari, Partidul Național Liberal va număra 50 de deputați, în timp ce USR va ocupa 40 de fotolii. SOS România, partid condus de Diana Iovanovici Șoșoacă, numără la Camera Deputaților 27 de parlamentari. UDMR va ocupa 22 de posturi, iar Partidul Oamenilor Tineri (POT), autodeclarat partid al lui Călin Georgescu, va avea 23 de locuri în Camera Deputaților. Lista se încheie cu 19 parlamentari din Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.

De cealaltă parte, la Senat, unde vor activa 136 de parlamentari, PSD ocupă, de asemenea, cele mai multe locuri, cu 37 de senatori, urmat de AUR cu 28, de PNL cu 22, de USR cu 19, de SOS România cu 11, de UDMR cu 10 și de POT cu 9 parlamentari.

Citește pe Antena3.ro

O companie aeriană a dat în judecată un pasager și îi cere despăgubiri de 15.000 de euro

Majoritatea pentru Senat, de 50% + 1, înseamnă 69 de parlamentari. Această majoritate este asigurată deja de PSD, PNL și UDMR, ai căror parlamentari în Camera Superioară a Parlamentului numără exact 69 de aleși. La care se pot adăuga cele 19 mandate ale USR. La Camera Deputaților, majoritatea de 50% + 1 înseamnă 167 de deputați, iar aceeași ecuație PSD, PNL, UDMR, la care se adaugă Grupul Minorităților Naționale, are cu zece parlamentari mai mult, adică 177 de voturi. La care, de asemenea, se pot adăuga cele 40 de voturi ale USR.

Plenul reunit al noului Parlament numără, așadar, 467 de senatori și deputați, iar pentru a forma o majoritate de 50% plus unu este nevoie de 246 de senatori și deputați. PSD, împreună cu PNL, cu UDMR și cu Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților numără, în acest moment, 246 de parlamentari, la care se pot adăuga și cei 59 de senatori și deputați ai USR. 

Cutuma echilibrului de putere pentru șefia serviciilor

În acest scenariu, toate partidele pro-euroatlantice ar urma să intre la guvernare, într-o mare coaliție, iar partidele autoproclamate ca fiind suveraniste, AUR, SOS și POT, ar urma să asigure opoziția parlamentară. Iar întrebarea pe care și-o pun mai mulți membri ai partidelor parlamentare pro-Vest, analiști politici sau chiar juriști constituționaliști este dacă este bine ca opoziția să fie formată exclusiv din forțe suveraniste, mai ales într-o situație de criză politică și instituțională fără precedent în care se află România, de mai bine de trei săptămâni. 

Un prim semnal de alarmă este tras în legătură cu o cutumă, respectată timp de 20 de ani, potrivit căreia șefii civili ai celor mai importante două servicii de informații ale României sunt propuși unul de partidele aflate la guvernare, iar celălalt - de partidele aflate în opoziție. 

În 4 martie 2006, fostul președinte Traian Băsescu revoca, în bloc, conducerile serviciilor de informații, iar la Serviciul Român de Informații, în funcția de director civil, era numit George Cristian Maior. Maior venea din zona PSD, care, la acel moment, se afla în opoziție. În contrapunere, la Serviciul de Informații Externe (SIE), în data de 20 iulie 2006, era numit ca director civil Claudiu Săftoiu, din partea PNL, partid aflat, la acel moment, la putere.

Mandatul lui George Cristian Maior la SRI a încetat abia în 27 ianuarie 2015, însă la SIE lucrurile au fost mult mai agitate. Claudiu Săftoiu a plecat din fruntea SIE în 4 octombrie 2007. Abia în 5 decembrie 2006, Traian Băsescu l-a numit director civil la Serviciul de Informații Externe pe Mihai Răzvan Ungureanu, provenit din zona puterii de la acel moment. Ungureanu și-a încheiat acest mandat în 8 februarie 2012, prin demisie, pentru a putea fi nominalizat de același Traian Băsescu drept propunere de premier, după destituirea Guvernului Boc. 

SRI nu are șef civil din vara anului trecut. La SIE, șef este un fost parlamentar PSD

Între 27 februarie 2012 și 22 martie 2014, funcția de director civil al SIE a fost deținută de Teodor Meleșcanu. După care a urmat un lung răstimp de interimat, asigurat de directorul militar al SIE, general Silviu Predoiu, pentru ca, în 30 mai 2015, să revină la conducerea serviciului Mihai Răzvan Ungureanu. De data aceasta, ca reprezentant al opoziției, pentru că la conducerea SRI, în 27 ianuarie 2015, George Cristian Maior a fost revocat, interimatul funcției fiind asigurat de Florian Coldea. 

La data de 19 februarie 2015, președintele Klaus Iohannis l-a numit în funcția de director civil al Serviciului Român de Informații pe fostul secretar general al Partidului Național Liberal, Eduard Hellvig. La SIE, mandatul lui Ungureanu a încetat în 26 septembrie 2016. Doi ani mai târziu, este numit Gabriel Vlase, fost parlamentar PSD, asigurându-se astfel un echilibru de putere între cei de la guvernare și cei aflați în opoziție. Gabriel Vlase se află și în acest moment la conducerea Serviciului de Informații Externe.

În schimb, Eduard Hellvig a demisionat de la conducerea Serviciului Român de Informații în data de 3 iulie 2023, iar de atunci nu a mai fost numit niciun director civil la această structură. 

Astfel, dacă PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Minorităților Naționale intră, împreună, la guvernare, opoziția, alcătuită din AUR, SOS România și POT, va putea revendica dreptul de a propune noul șef civil al Serviciului Român de Informații. În schimb, dacă una dintre forțele politice parlamentare pro-europene va accepta să rămână în opoziție, atunci echilibrul putere-opoziție pentru nominalizarea șefului SRI poate fi asigurat de acest partid lăsat, cu acordul lui, în afara arcului guvernamental. 

Fără ce partid nu se poate asigura majoritatea

Matematic, singurele forțe politice care se pot sacrifice, având în vedere numărul de mandate obținute la alegerile din 1 decembrie 2024, sunt USR și UDMR. Ceilalți, fie PSD, fie PNL, nu pot părăsi zona guvernamentală, deoarece nu s-ar mai realiza majoritatea minimă necesară pentru alcătuirea noului Guvern. 

În caz contrar, cel puțin AUR, partid care s-a clasat pe locul al doilea la alegerile parlamentare și care deține, în urma acestui scrutin, cel de-al doilea grup parlamentar ca mărime, după PSD, poate revendica, așa cum am arătat deja, dreptul de a face propunerea pentru ocuparea funcției de director civil al Serviciului Român de Informații. 

Bătălia este la fel de grea și în zona puterii. Pe lângă a stabili care dintre partidele pro-europene acceptă să intre în opoziție, trebuie să se cadă de acord asupra partidului care va da persoana care va ocupa funcția de prim-ministru.

PSD nu poate fi extras din ecuația puterii, din cel puțin trei motive. Primul, acela că are cel mai mare număr de parlamentari. Al doilea, pentru că fără voturile PSD nu se poate alcătui, matematic, nicio majoritate parlamentară pro-europeană și pro-atlantică. Iar al treilea motiv constă în faptul că, fiind partidul cu cel mai mare număr de voturi obținute la alegerile din 1 decembrie 2024, este îndreptățit să revendice funcția de prim-ministru din partea acestei viitoare coaliții pro-Vest. 

Pe mâna cui ar putea încăpea șefia unor comisii parlamentare extrem de importante

O altă situație care justifică rămânerea în opoziție a unuia dintre partidele pro-europene, pe lângă chestiunea legată de șefia SRI, se referă la conducerea unor comisii parlamentare. Aici, cutuma este aceeași cu cea uzitată pentru servicii. Opoziția împarte cu puterea conducerile acestor comisii. Dacă nu ar exista niciun partid pro-european în opoziție, atunci forțele suveraniste vor revendica aceste funcții. 

Pentru a înțelege această situație, exemplificăm cu modul în care sunt structurate, în prezent, unele dintre aceste comisii permanente, la nivelul Camerei Deputaților.

• Comisia pentru Politică Economică este condusă, în calitate de președinte, de PSD-istul Costel Dunavă. Dintre cei trei vicepreședinți, unul este de la opoziție, mai exact Nicu Niță, de la AUR, iar secretariatul este asigurat tot de opoziție, respectiv de deputatul Kelemen Attila de la UDMR.

• Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci îl are drept președinte pe deputatul puterii Bogdan Huțucă (PNL), iar unul dintre cei patru vicepreședinți este de la opoziție - Radu Panait (USR). Secretariatul este asigurat de Firczac Iulius, de la USR.

• Comisia pentru Industrii și Servicii îl are drept președinte pe deputatul UDMR Bende Sandor, de la opoziție, iar unul dintre cei patru vicepreședinți, Cristina Prună (USR), este tot de la opoziție. Mai mult, unul dintre cei trei secretari este tot de la opoziție, în persoana deputatei USR Denisa Neagu.

• Comisia pentru Transporturi este condusă de opoziție, prin deputatul USR Cătălin Drulă. 

• Comisia pentru Agricultură are doi vicepreședinți de la opoziție - Daniel Blaga, de la USR și Magyar Balint, de la UMR.

• Situații similare sunt la Comisia pentru Drepturile Omului, la Comisia pentru Administrație Publică, la Comisia pentru Mediu, la Comisia pentru Muncă, la Comisia pentru Sănătate, la Comisia pentru Învățământ, la Comisia pentru Cultură, la Comisia Juridică, la Comisia pentru Apărare sau la Comisia pentru Politică Externă.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹