x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special PDL-iştii fură cu barja

PDL-iştii fură cu barja

de Dorian Cobuz    |    Petru Zoltan    |    13 Sep 2010   •   00:00
PDL-iştii fură cu barja

Sponsorii PDL au dat năvală în bugetul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. Diverse firme transformă nămolul în bani cu utilajele "de la stat".



Ministerul Transporturilor s-a trans­for­mat într-o vacă numa' bună de muls banii publici, la care s-au abo­nat aleşii locali, dar şi sponsorii Parti­dului Democrat Liberal (PDL). În tan­dem. Banii ajung la oamenii de par­tid prin diverse inginerii financi­a­re orchestrate şi puse în practică de re­giile autonome aflate în subordi­nea Ministerului Transportu­rilor. Una dintre acestea este Admi­nis­tra­ţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Re­­gia Autonomă Galaţi care în­de­pli­­neşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Du­­nării de la intrarea în ţară până la vărsarea în Marea Neagră, pe toate căi­le navigabile. Această instituţie tre­buie să asigure condiţiile de navi­ga­ţie pe Dunărea maritimă şi fluvială prin dragaje de întreţinere ale fluviu­lui precum şi prin ducerea la în­de­pli­nire a obligaţiilor ce revin statului ro­mân din convenţiile şi acordurile in­ternaţionale la care ţara noastră este parte.

De vreo 10 ani, Administraţia Flu­­via­lă a Dunării de Jos RA Galaţi (AFDJ) a externalizat operaţiunile de dragaj a Dunării, respectiv de cu­ră­ţare a fundului fluviului de aluviunile care se depun de-a lungul anului, lucrări necesare pentru păstrarea anumitor cote de adâncime necesare na­vigaţiei. Pentru ca afacerea să mear­gă unsă, AFDJ a licitat în­chei­e­rea unor contracte cadru cu o valabi­li­tate de câte patru ani. Lu­cră­rile au fost atribuite la sfârşitul lunii iulie. Atunci,  Administraţia a împărţit fră­ţeşte peste 35 de milioane de lei, aproximativ 8,5 milioane de eu­ro, unor firme apropiate PDL, partid condus de premierul Emil Boc. Culmea, o parte din lucrări vor fi rea­lizate cu uti­lajele Administraţiei, care le-a închiriat unei firme care a câştigat un contract de dragaj.

Intenţia AFDJ era cunoscută încă din luna aprilie când anunţul a fost fă­cut public. Ca să nu încalce nor­me­le europene, AFDJ a publicat anun­ţul şi în Jurnalul European de achi­ziţii publice al Uniunii Europene. Se pare că AFDJ s-a gândit mai întâi la firmele autohtone, pentru că lu­crarea a fost împărţită în trei loturi apro­piate ca valoare. Câte unul pentru fiecare, ca să nu se supere nimeni. Fir­mele care s-au războit în oferte la li­citaţie au fost: Argos S.A. Cerna­vo­dă, S.C. Comision Trade S.R.L. Brăila şi S.C. Superquatro Grup S.R.L. Ga­laţi. Cele trei firme au licitat pentru fiecare lot în parte pentru a respecta pro­cedura de achiziţie. Într-un final, ni­meni nu a plecat cu mâna goală de la licitaţie, pentru că fiecare şi-a ad­judecat câte un lot. Prezenţa la li­ci­taţie a fost semnată şi de firma S.C. Romprima S.R.L. din Galaţi care a fost descalificată din start pentru că angajaţii firmei s-au încurcat în so­co­teli. Romprima are un cu totul alt obiect de activitate, respectiv comer­cia­lizarea de articole de papetărie. De altfel, participantele şi câşti­gă­toa­rele la licitaţie descriu tabloul unei familii de "abonaţi" la banii AFDJ şi apropiaţi pe tot felul de canale subterane ale conducerii instituţiei.

Într-un răspuns adresat Jurnalului Naţional, AFDJ a menţionat ex­pli­cit că lucarea a fost împărţită în trei loturi din motive practice, con­si­de­rând că nici o societate nu ar putea efectua cele trei lucrări simultan. Şi to­tuşi, aşa cum s-a văzut, procedura de licitaţie a permis participarea doar a trei societăţi, care s-au concurat... în fals.  "În mod frecvent ne confruntăm cu situaţia de fi nevoiţi să ac­ţionăm simultan pe toate cele 3 perimetre care fac obiectul loturilor. Acest lucru presupune, în situaţia în care este un singur contractant, ca acesta să deţină trei utilaje de dragare şi şase utilaje pentru transportul materialului dragat. Această condiţie ar conduce la restricţionarea par­ti­ci­pă­rii operatorilor economici la licitaţie", scrie negru pe alb în răspunsul AFDJ. Cu toate că erau conştienţi că participanţii calificaţi nu înde­pli­nesc condiţiile pentru executarea decât a lucrărilor pe câte unul din tronsoanele licitate, reprezentanţii AFDJ, cu participarea membrilor din comisia de licitaţie trimişi de la Minis­terul Transporturilor, au simu­lat o perfect legală licitaţie, procedură impusă de lege.

Licitaţia organizată de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi a început, aşa cum era normal, cu a­tri­buirea primului lot, la care au parti­cipat toate cele trei firme. Lucrările de dragare pentru acest lot urmau să fie efectuate în aproprierea oraşului Cer­navodă, acolo unde se află se­diul şi flota firmei Argos. Aşa cum era de aş­teptat, firma Argos a câştigat li­ci­taţia. Suma cerută de firmă a fost apro­­ximativ 13 milioane de lei. Ni­me­ni nu s-a opus, nimeni nu a co­men­tat, iar contractul a fost semnat. Această societate a fost fondată în anul 1949, fiind amplasată pe malul drept al Dunării la km 298, la inter­sec­ţia cu Canalul Dunăre-Marea Nea­gră. Statul nu mai deţine nici o ac­ţiune la această firmă pe care a privatizat-o rapid, după căderea regimului comunist.

Potrivit Registrului Comerţului, Ar­gos S.A. este controlată de omul de afa­ceri Lucian Lazia, pe care o ad­mi­nis­trează împreună cu Emil Postole şi Gheorghe Nicolau. Însă, Lu­cian Lazia deţine şi funcţia de pre­şe­dinte al Consiliului de Administraţie. Fiul său, Dorin Mihai Lazia, a fost uns director general al societăţii. Cei doi Lazia au împreună mai multe afa­ce­ri în judeţul Constanţa, so­cie­tă­ţi­le lor fiind abonate la contractele pe ba­ni publici. O altă firmă aflată în gru­­pul de firme controlat de familia La­zia este Dobroport SA. Acţionar prin­cipal la această societate este fir­ma Argos. Prin Dobroport, fami­lia Lazia administrează cele trei porturi din Dobrogea: Cernavodă, Medgidia şi Basarabi.

Pe Lazia jr l-am găsit la sediul firmei din Constanţa. După o scurtă pre­zentare am urcat în biroul său spaţios cu vedere spre port. Acesta a ex­plicat cum a câştigat firma Argos li­citaţia. "Sediul nostru principal este la Cernavodă. Pe noi ne interesează să dragăm cât mai aproape de noi. Da­­că draghez mai departe am costuri mult mai mari şi nu mai am un preţ la fel de bun ca la Cernavodă. La celelalte puncte au venit alte firme cu un preţ mai mic datorită cheltuie­li­lor mi­nime pe care le au cu disloca­rea uti­lajelor. Dacă trebuie să îmi duc uti­lajele la Galaţi mă costă câteva ze­ci de mii de euro, iar preţul pe care îl cer este mai mare", a explicat Lazia.

Dar familia Lazia nu a stat deo­parte şi s-a implicat şi în politică. Potrivit datelor din Monitorul Oficial, în anul 2009, Argos şi Dobroport au donat PDL suma de 80.000 de lei. În anul 2008, Ar­gos a împărţit bani atât PSD, cât şi PDL. Întrebat care au fost motivele pentru care cele două firme au donat bani unui partid politic, Lazia a răspuns sec că nu îl in­te­resează politica. Du­pă câteva clipe de bâlbâială, junele La­zia a mormăit ca pentru sine: "Acu­ma ... toată lumea ... ââââ ... dă bani la partidele politice. Politica, nor­mal că nu mă interesează ... e o ches­tiune... cum să vă zic eu... se în­tâm­plă în toată lumea". Atâta timp în­să cât Argos îşi susţine afacerile în principal din contracte pe bani pu­blici, implicarea societăţii în campania electorală nu poate decât ridica semne de întrebare.

Pentru executarea lucrărilor afe­ren­te lotului 2, AFDJ a estimat că poa­te scoate din vistieria publică nu mai puţin de 13,3 milioane de lei, fără TVA. După deschiderea plicurilor oferta cea mai avantajoasă a fost a firmei Superquatro Grup SRL, din Galaţi, care a oferit un preţ cu aproximativ 200 de mii de lei mai puţin decât concurenţii. Potrivit Registrului Comerţului, Superquatro Grup este controlată de Florin Aurel Moldoveanu (70%), Sterică Ata­na­siu (20%) şi Lu­cian Crăciun (10%). Funcţia de adminis­trator i-a revenit lui Sterică Atanasiu, unul dintre fondatorii societăţii, ca­re a precizat că da­că ar fi câş­ti­­gat un singur agent ec­o­no­mic toa­­te ce­le trei lo­turi nu ar fi avut ca­pa­ci­ta­tea de a lu­cra în toate cele trei puncte în acelaşi timp, pentru că ar fi fost nevoie de foarte multe utilaje.

Până la mijlocul anului trecut, Super­quatro Grup SRL îi avea aso­cia­ţi pe Ste­ri­că Atanasiu şi tâ­nă­ra Mara-Irina Ni­cu­lescu. Aceasta este fii­ca vitregă a unui mare nabab din Mi­nis­terul Trans­portu­rilor, Şerban Cucu, fost şef al Direcţiei de Transporturi Na­­vale. Adi­că exact omul că­ruia i se sub­ordo­na AFDJ în perioada în care Su­perquatro şi-a înfipt ancora în banii instituţiei. Între timp, tânăra a ieşit din afacere, iar Cucu a fost recuperat de partid având sarcina să împartă banii europeni din Programul Operaţional Sectorial Transport. Un amănunt însă deloc nesemnificativ este acela că, deşi ia bani de la Administraţia Fluvială pentru dragare, Superquatro a închiriat de la aceasta două şalande - echipamentele esenţiale operaţiunii  de dragare. Cele două utilaje vor fi folosite la transportul aluviunilor scoase de pe fundul Dunării. "Astăzi noi lucrăm cu două şalande închiriate de Admi­nistraţia Fluvială pe care le folosim la lucrările de dragare. Cu aceste şalande transportăm aluviunile spre locul de deversare. Plătim cam 8.000-9.000 de euro pe lună cu tot cu echipaj", ne-a precizat Sterică Atanasiu. În schimb, şeful Serviciului Achiziţii din cadrul AFDJ, Cristian Şendrea susţine că utilajele din dotarea administraţiei nu au fost închiriate, ba, din contră, au fost scoase la vânzare.

La masa bogaţilor s-a aşezat şi PDL-istul Florin Eugen Cîrligea, fostul subprefect al judeţului Brăila şi apropriat al generalului Eugen Bădălan, actual parlamentar. Înainte de a fi uns pe funcţia de subprefect de către Emil Boc, Cîrligea îşi vedea liniştit de afaceri, dar mai ales de consiliul local al Brăilei unde era mandatat să reprezinte interesele alegătorilor. Declaraţia lui de interese nu a scăpat de ochiul vigilent al Agenţiei Naţionale de Integritate care l-a găsit incompatibil cu funcţia de consilier local, pentru că avea calitatea de asociat unic al firmei Comision Trade SRL, societate care vindea motorină către regia de transport locală, deţinută de Consiliul Local. Dar Cîrligea nu a stat prea mult nici în funcţia de subprefect, pentru că acelaşi Emil Boc l-a demis la începutul lunii iulie. În tot acest timp, afacerile lui Cîrligea au mers mai departe. Ultimul lot scos la licitaţie de AFDJ a fost adjudecat de firma Comision Trade SRL, care a cerut pentru lucrările de dragare puţin peste 9 mi­lioane de lei. Şi a primit.

Până nu de mult, firma îl avea ca unic acţionar pe Cîrligea, care s-a retras strategic din firmă. Însă socie­tatea nu a rămas pe butuci, pentru că a fost trecută pe numele lui Sandu Gheorghe Mo­roia­nu. Am încercat să îl găsim pe Cîrligea la sediul firmei, însă, secretara a spus că revine în câteva ore.

În schimb, actualul patron în acte, Sandu Moroianu a spus că: "De ce mă întrebaţi de domnul Cîrligea? Prea curios sunteţi. Haideţi, la revedere!", a răcnit Moroianu. La scurt timp, am reuşit să stăm de vorbă şi cu Florin Cîrligea, care a plecat din politică pentru că s-a săturat de politichei ca dracu' de tămâie, după cum a spus el. Plin de pilde din me­diul de afaceri autohton, a început să explice cum stă treaba cu părţile sociale ale firmei: "Nu mai sunt la Comision Trade, vă luaţi după ce zice lumea? Firma am vândut-o. E cesionare de părţi sociale. Pot să le cesionezi cui vrei şi cum vrei. Am visat aşa într-o noapte ceva şi le-am dat gratis". Asta declară Cârligea, dar la o privire atentă se poate constata că firma Comision Trade este implicată în alte trei societăţi comerciale ­ D.C. Petroleum SRL, DRAF SA, Industrie BAU SRL unde actualul asociat Moroianu dă mâna ba cu părinţii fostului subprefect, ba cu soţia acestuia.

De altfel, când ne-am deplasat la sediul firmei, îşi avea parcată maşina de teren în faţa clădirii chiar doamna Luminiţa Cârligea. Florin-Eugen Cârligea şi-a păstrat însă calitatea de acţionar în Draf SA, firmă în care Comision Trade este acţionar majoritar. Legăturile acestuia cu ţeava pe care se scurg banii pu­blici rămân invizibile doar pentru cine nu vrea să le vadă. La fel de puţin transpa­rente sunt legăturile Comision Trade cu partidul de gu­ver­nă­mânt: sediul administrativ al firmei a folosit ca sediu de campanie electorală pentru PDL la alegerile din 2008 şi 2009.

×
Subiecte în articol: special