Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dacă după introducerea grilelor de salarizare s-a ajuns deja la situații aberante care au dus în jos salariile unor specialiști, spre salariul minim pe economie, eliminarea cotei unice de impozitare nu va întări clasa de mijloc, ci o va elimina, prin supraimpozitarea veniturilor salariale. Acest lucru se întâmplă chiar în prag de criză economică, ceea ce este și mai grav pentru majoritatea populației active din România. O altă explicație, de-a dreptul halucinantă, a celor care susțin introducerea impozitului progresiv, ține de ideologie: „cota unică este învechită”.
Politicienii din România plâng, în fiecare campanie electorală, de mila clasei de mijloc – pilonul societății capitaliste – care duce greul economiei, impozitarea muncii fiind cea mai ridicată din Europa. Cu toate acestea, unii susțin acum introducerea impozitării progresive și eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor, pretinzând că astfel li se face un bine celor ce muncesc. De fapt, o astfel de modificare a Codului fiscal va sărăci populația, dar va avea efecte devastatoare și din punctul de vedere al migrației forței de muncă. Dacă după 2015 în România au rămas mai mulți specialiști care au reușit să câștige în țară aproape la fel de mulți bani ca în vestul Europei, acum se revine la un sistem de supraimpozitare care va reactiva migrația forței de muncă, după ce exact cei care au crezut în meritocrație și în garantarea unor salarii decente în țară vor fi taxați suplimentar, doar pentru că își permit să câștige mai mulți bani pentru munca lor.
E lipsă de specialiști, dar îi încurajăm să plece
Nici angajatorii nu vor mai reuși să țină în România specialiștii care ar urma, prin impozitarea progresivă a veniturilor, să muncească mai mult pentru mai puțini bani. Se adaugă și ideea eliminării privilegiilor pe care le-au avut, în ultimii ani, cei din IT și din construcții, fiind scutiți de impozitul pe salarii. Recrutorii s-au opus, încă de acum patru ani, ideii de eliminare a acestor privilegii, explicând că specialiștii în IT și constructorii ar pleca imediat către oferte mai bune în afara țării, iar acest lucru ar falimenta sute sau chiar mii de firme românești, deci ar crea o scădere economică foarte gravă. De multe ori, în ultimii ani, economiștii și lideriii de sindicat au explicat că de fiecare dată când crește impozitarea muncii urmează scădere economică. În afara migrației forței de muncă, se creează astfel mai multe fenomene negative, precum munca „la negru” și „la gri”, adică scade colectarea taxelor și impozitelor, în loc să crească. Același fenomen s-a observat atunci când au crescut taxele și impozitele, în general, iar scăderea lor a adus de fiecare dată mai mulți bani la bugetul statului.
Teoria marxistă e considerată o noutate
Ceea ce progresiștii de astăzi spun că este modern, susținând că „e învechită” cota unică de impozitare a veniturilor, se încadrează, de fapt, în teoria lui Marx, care a stat la baza comunismului: „Fiecare după posibilități, fiecăruia după nevoi”. În acest fel, un muncitor necalificat va avea salariul aproape egal cu un inginer sau cu un profesor, pentru că specialiștii vor avea impozite mai mari pentru ceea ce vor produce. Conform teoriei marxiste, egalitatea în societate se generează exact prin impunerea suprataxării celor capabili să producă mai mult, pentru a-i susține financiar pe cei care produc mai puțin sau deloc. Numai că această teorie comunistă 100% este „pe piață” de peste 100 de ani. Bolșevicii gândeau la fel. Pentru cei care nu înțeleg ce fenomene economice și sociale generează eliminarea cotei unice de impozitare, explicația este foarte simplă: în mod paradoxal, cota unică generează venituri inegale, adică cei care produc mai puțin câștigă mai puțin, iar cei care produc mai mult câștigă mai mult, în timp ce impozitarea progresivă înseamnă egalizarea veniturilor, prin suprataxarea muncii celor care produc mai mult.
Nici din punct de vedere tehnic nu se poate aplica
Economiștii spun că în situația actuală a României, nici măcar din punct de vedere tehnic nu se poate aplica un astfel de sistem, iar costurile pe care le-ar necesita ar fi foarte mari, dacă s-ar forța introducerea impozitării progresive, deci ar crea pagubă, nicidecum mai mulți bani la buget. „Impozitul progresiv este o chestiune foarte complicată, pentru că se pune pe venit, nu pe salariu. Toți românii care sunt plătitori de impozite și taxe ar trebui să-și calculeze venitul, ceea ce este foarte complicat. În alte țări există instituții și oameni specializați pe așa ceva. Le dai documentele și ei fac calculul, pentru că sunt deducții care se fac. Trebuie să se specifice foarte clar și ce este deductibil, inclusiv reparații în casă. Nu e deloc simplu de pus în aplicare, mai ales în condițiile în care România nu are o evidență a populației și a resurselor ei. Nici acum nu știm câte facturi au fost greșite, nu știm câți oameni primesc vouchere și multe altele. Aplicarea unui asemenea sistem e foarte complicată și poate da naștere la erori și la abuzuri, iar costurile aplicării sunt foarte mari”, a explicat, pentru Jurnalul, prof. univ. dr. Mircea Coșea, de la Academia de Studii Economice (ASE) din București.
În prag de criză nu se schimbă Codul fiscal
Nici din punctul de vedere al favorizării clasei de mijloc economiștii nu sunt de acord cu politicienii care susțin impozitul progresiv, pentru că din calcule rezultă contrariul. „Pe cine favorizează? Depinde de plafonul care se pune, ceea ce este o chestiune foarte complicată. Dacă pui un plafon de 4.000 de lei, nu favorizezi pe nimeni. În general, acest impozit nu aduce nicidecum o consolidare a clasei de mijloc. Cel mult ar putea să ridice puterea de cumpărare a oamenilor cu venituri mici, ceea ce e specific social-democrației, dar îi sărăcește pe cei care câștigă mai mult, pe merit. Plafonul care se stabilește este foarte important. Din punctul meu de vedere, acum se face un abuz, pentru că se consideră că veniturile mari nu sunt justificate de muncă, ceea ce nu este adevărat. Dacă cineva are rezultate într-o economie liberă, nu trebuie să-l penalizezi pentru că muncește bine, pentru că astfel nu-l mai motivezi, iar astfel se încurajează migrația forței de muncă. Noi trebuie să încurajăm rezultatele și succesul în afaceri. Dacă se pune un plafon la 2.000 și la 4.600 de lei, nu este încurajat nimeni. Ce facem cu medicii? Le-au ridicat salariul ca să nu plece din țară, iar acum îi penalizează? Ce facem cu IT-iștii și cu cei din construcții?”, mai spune Mircea Coșea, care crede că dezbaterea pe marginea acestui subiect este doar o luptă politică și nu se va transpune într-o modificare legislativă, explicând că este un pericol pentru economia României orice modificare a Codului fiscal în pragul unei crize economice.
Egalizarea veniturilor nu duce, așa cum susțin comuniștii, la o economie mai puternică, ci doar la sărăcirea populației, la migrația forței de muncă și la falimentarea firmelor care încă au capital autohton și vor să producă ceva în România, deci la colaps economic, pe termen scurt, mediu și lung.
„Ne îndreptăm spre un comunism primitiv”
Susținătorii sistemul de impozitare progresivă spun că renunțarea la aceasta ar reprezenta „un pas spre modernizarea sistemului nostru fiscal și o dovadă că economia noastră este una dezvoltată”. În teoria lor, cota unică era potrivită cu stadiul de dezvoltare al României în urmă cu 20 de ani, dar acum „a devenit o frână pentru redistribuirea bunăstării pe care am reușit să o generăm în ultimii 15 ani”. Politicienii care susțin necesitatea impozitării progresive explică nevoia de a lua mai mulți bani de la cei care produc și câștigă mai mult, prin procente. De fapt, un calcul simplu arată că 20% din 2.000 de lei înseamnă 400 de lei, adică oricum mai puțin decât 20% din 20.000 de lei, adică 4.000 de lei. Egalitatea procentului de 20% nu se regăsește în colectarea efectivă a sumelor de bani care ajung la bugetul statului, pentru că acel procent egal nu generează sume egale și ele, 400 fiind mai puțin decât 4.000. Dar aceste calcule par a depăși capacitatea de înțelegere a celor care vorbesc despre inechitate din acest punct de vedere. De fapt, noul curent progresist, care ia amploare în foarte multe țări, tinde să egalizeze sărăcirea populației active, deci eliminarea clasei de mijloc, ceea ce duce la scădere economică pe termen scurt, mediu și lung. „Impozitul progresiv nu are nicio bază economică. Marxismul avea o logică, dar ce vedem acum nu mai e nicio logică. Ne ducem spre un comunism primitiv. Nu se poate aplica teoria lui Marx, pentru că e o descurajare a muncii și a succesului în muncă. Dacă vrei să muncești și să produci, statul te penalizează mai mult decât pe cel care nu face nimic”, explică profesorul Mircea Coșea. Pași mari spre dezastru s-au făcut deja, de dragul noii ideologii. Deși economiștii arată că e nefiresc să se modifice Codul fiscal în pragul unei crize economice, Ministerul de Finanțe și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să facă anul acesta o analiză a sistemului fiscal care se va concentra pe eliminarea graduală a stimulentelor fiscale și breșelor din legislație în privința taxării veniturilor, pe revizuirea sistemului de microîntreprinderi, a contribuțiilor sociale și al taxelor pe proprietate precum si pe trecerea către o „fiscalitate verde”.
În condiții de criză economică, niciodată nu se modifică Codul fiscal, pentru că orice modificare penalizează și mai mult plătitorii de taxe, adică angajații și firmele. Dacă s-ar aplica din 2023, eu consider că ar fi un pericol pentru economie, nu o binefacere.
Prof. univ. dr. Mircea Coșea (ASE București)
