Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Poluarea aerului a fost de mult timp asociată cu bolile de inimă și de plămâni, însă un amplu studiu din Statele Unite relevă că particulele micrometrice pe care le respirăm fără să conștientizăm existența lor ar putea crește, în mod direct, și riscul bolii Alzheimer - cea mai comună formă de demență. Cercetătorii americani au urmărit aproape 28 de milioane de adulți în vârstă pe parcursul a șase ani și au descoperit că cei expuși la niveluri mai ridicate de poluare cu particule fine PM2.5 au fost mai predispuși să dezvolte Alzheimer.
O boală neurodegenerativă progresivă, care are ca efect distrugerea celulelor nervoase și afectează memoria, capacitatea de gândire coerentă și alte funcții cognitive importante, Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, circa 57 de milioane de oameni fiind diagnosticați cu această afecțiune, la nivel mondial. În ciuda mai multor decenii de cercetare, oamenii de ştiinţă nu au reuşit până în prezent să înregistreze un progres considerabil în lupta împotriva acestei maladii, astfel că se fac eforturi de a depista cauzele, pentru a o putea preveni.
Expunerea la poluarea aerului, în special la particule fine (PM2.5), este un factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer și pentru mai multe afecțiuni cronice frecvente, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și depresia.
Aceste afecțiuni cronice sunt, de asemenea, legate de boala Alzheimer, dar anterior nu era clar dacă poluarea aerului cauzează aceste afecțiuni cronice, care apoi duc la demență, sau dacă aceste comorbidități amplifică efectele poluării aerului asupra sănătății creierului.
„Ne-am propus să determinăm dacă aceste condiții acționează ca mediatori (poluarea aerului duce la comorbidități, care la rândul lor duc la Alzheimer) sau ca modificatori (efectul poluării aerului este mai puternic în prezența comorbidităților) în relația dintre expunerea la PM2.5 și riscul de Alzheimer”, au spus cercetătorii de la Universitatea Emory din SUA, care, pentru a afla răspunsul, au analizat o bază de date masivă din înregistrările Medicare (programul federal de asigurări de sănătate din Statele Unite), urmărind americanii cu vârsta de 65 de ani și peste, între anii 2000 și 2018. Baza de date includea aproape 28 de milioane de seniori cu istoric medical, diagnostice și cercetătorii au comparat expunerea la PM2.5 - particule microscopice, care provin în principal din arderea combustibililor fosili, incendii de vegetație, arderea deliberată a câmpurilor pentru defrișare agricolă și industrie, suficient de mici pentru a intra în sânge - cu diagnosticele ulterioare de Alzheimer (aproape 3 milioane de cazuri).
Pentru a afla cine a inhalat toxinele, au folosit date satelitare de înaltă rezoluție și modele de învățare automată pentru a estima nivelurile zilnice de PM2.5 pentru fiecare cod poștal din țară.
Pacienții care au suferit un AVC, mai vulnerabili
Conform raportului publicat, zilele trecute, în revista PLOS Medicine, s-a constatat că expunerea pe termen lung la poluarea cu PM2.5 a fost asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer, în principal prin căi directe, nu mediate de comorbidități, cum se presupunea până acum.
„În acest studiu național amplu, realizat pe adulți în vârstă, am constatat că expunerea pe termen lung la poluarea aerului cu particule fine a fost asociată cu un risc mai mare de boala Alzheimer, în mare parte prin efecte directe asupra creierului, mai degrabă decât prin afecțiuni cronice comune, precum hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral sau depresia”, au scris cercetătorii.
Asocierea a fost mai puternică în rândul persoanelor care au suferit anterior un accident vascular cerebral, sugerând că leziunile vasculare preexistente ar putea crește vulnerabilitatea.
„Constatările noastre sugerează că persoanele cu istoric de accident vascular cerebral pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării aerului asupra sănătății creierului, evidențiind o intersecție importantă între factorii de risc de mediu și cei vasculari”, au avertizat cercetătorii.
Îmbunătățirea calității aerului, un rol important în reducerea cazurilor de demență
Experți independenți spun că aceste constatări consolidează tot mai mult dovezile că aerul poluat afectează probabil creierul „în moduri mai directe, nu doar prin aceste boli”.
„Poluanții aerului conțin substanțe chimice care cresc stresul oxidativ din creier", a spus profesorul Ashley Bush, expert în sănătate mintală, subliniind că mecanismul biologic este plauzibil: „Aceste particule poluante minuscule pot trece din sânge la creier, provocând daune chimice”.
„Poluarea aerului nu este doar o problemă «inimă-plămân», ci poate acționa direct asupra creierului în moduri care pot accelera plauzibil neurodegenerarea”, a declarat și Ryu Takechi, profesor asociat la Institutul de Cercetare Medicală Curtin.
Cercetătorii mai spun că îmbunătățirea calității aerului poate juca un rol important în reducerea riscului viitor de demență, în special pe măsură ce populațiile îmbătrânesc și expunerea la poluarea cu particule fine cauzată de trafic, industrie și fumul provenit din incendiile de vegetație crește.
Deși este o afecțiune tipică persoanelor în vârstă, Alzheimer poate să apară și la vârsta de 40-50 de ani, iar specialiștii estimează că numărul celor cu demență crește în prezent într-un ritm alarmant, astfel că se va ajunge la triplarea cazurilor, în următorii 30 de ani.
Potrivit OMS, demența este a treia cauză principală de mortalitate în Europa și a șaptea la nivel mondial. Peste 9 milioane de persoane trăiesc cu demență în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, iar specialiștii se așteaptă ca numărul bolnavilor să depășească 14 milioane, până în 2050.
Citește pe Antena3.ro
