Grupările criminale organizate ce acţionează în România se dezvoltă rapid la adăpostul unei legislaţii permisive. Mai mult, judecătorii decid că marii traficanţi de droguri pot fi judecaţi în libertate pentru că nu prezintă pericol social. Dacă adăugăm poliţiştii corupţi şi scurgerile de informaţii avem un tablou la care ministrul de Interne şi cel al Justiţiei ar trebui să se uite îndelung.
Aproape toţi traficanţii de droguri arestaţi în România sunt judecaţi în stare de libertate pentru că argumentele lor şi ale avocaţilor cântăresc greu în faţa instanţei. Spre deosebire de colegii lor din alte ţări, magistraţii mioritici consideră că aceia care fac afaceri cu zeci sau sute de kilograme de droguri nu reprezintă pericol social. “Dacă furi o pâine ca să mănânci primeşti 12 ani de închisoare. Dacă furi miliarde eşti în libertate. Cam ăsta e marele viciu al sistemului judiciar românesc.” Asta spunea dezamăgit acum câteva zile un ofiţer român, specializat în combaterea criminalităţii organizate din România.
TURCISME DE CĂLĂRAŞI
La începutul lunii noiembrie 2007, Serviciul de Combatere a Traficului cu Substanţe Interzise (SCTSI) a urmărit şi anihilat o reţea de trafic internaţional de heroină, condusă de turcul Fazli Onluturk. Drogurile erau trimise din Turcia în Bulgaria şi apoi prin intermediul unor firme de transport ajungeau în România. De aici, heroina urma să ajungă în Germania cu sprijinul lui Yavuz Muammer şi al fiului lui Fazli Onluturk, Serdar. În noaptea de 12 spre 13 ianuarie 2008, a intrat în România prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu un automarfar care aparţinea firmei Ambara Com S.R.L.. Tirul era condus de Costel Cristea având o încărcătură de 21 tone de fructe. Firma Ambra aparţine lui Fazli Onluturk şi unui român, Ionel Teja. Cu ani în urmă, Teja se ocupa cu birturi şi cantine prin Ilfov. În 2006, Teja l-a cunoscut pe Muammer cu care a şi înfiinţat o firmă NEM Grup. Atât Ambra cât şi NEM se ocupă cu intermedierea de transporturi. Cartierul general al turcilor era la Frumuşani, în judeţul Călăraşi, foarte aproape de Bucureşti. Ofiţerii SCTSI au decis să supravegheze transportul pentru a identifica şi alţi membri ai reţelei din România. După opt zile, TIR-ul a fost oprit la frontieră, la Nădlac. S-au găsit aproape 84 kilograme de heroină a cărei valoare depăşea patru milioane de euro. Pe drum, cel care făcea pe antemergătorul transportului de heroină era chiar fostul birtaş Ionel Teja. Membrii reţelei au fost reţinuţi, dar surpriza a venit atunci când judecătorii au decis să-i judece pe aceştia în stare de libertate, motivând că nu prezintă pericol social. Beneficiind de bunăvoinţa magistraţilor, turcul Yavuz Muammer a încercat să fugă din ţară, dar a fost prins în Gara de Nord din Bucureşti. Asupra lui au fost găsite mai multe documente false. De această dată, judecătorii au fost nevoiţi să-i ofere în dar un mandat de arestare. “Capul reţelei se ascunde în Turcia. Nu am putut să-l arestăm. L-am arestat pe Yavuz Muammer, la trei luni după acţiunea din ianuarie anul trecut, pentru că a încercat să fugă din ţară cu documente false. Nu a avut instanţa ce să-i mai facă, că am dovedit clar că a vrut să fugă. Probele erau indubitabile. Ceilalţi erau probaţi ca la carte... dar judecătorul a zis că nu prezintă pericol social”, a spus un ofiţer care a lucrat la caz. Şeful reţelei, Fazli Onluturk este căutat în continuare de autorităţi. Fiul său mai are câteva afaceri prin România, unele dintre ele moştenite de la alţi concetăţeni, Aktas Nihat şi Aksoy Mustafa, ultimul fiind un ţepar de renume pe la bănci şi firme de leasing.
NAŞUL UCRAINEAN DIN NEW YORK
Alt caz, aceeaşi poveste. 16 români dintr-o grupare condusă de Nikolai Dozortsev, grupare cu ramificaţii pe toate continentele, au beneficiat de clemenţa magistraţilor. Judecătorii au decis judecarea în stare de libertate. Nikolai Dozortsev, alias “Colea”, stabilit în New York, a fost arestat de autorităţile americane în urma unei ample acţiuni transfrontaliere. Organizaţia lui Dozortsev era implicată în trafic de droguri, spălare de bani, contrabandă şi avea legături în SUA, Hong Kong, Spania, Ucraina, Rusia, Moldova, Polonia, Germania, Marea Britanie, Italia şi România. Gruparea era condusă din România de Constantin Cartale din Constanţa. De aici, organiza transporturi ilegale de ţigări originale şi contrafăcute, din Ucraina prin Moldova în România. După opt luni de investigaţii, Nikolai Dozortsev era trimis după gratii. În România au fost confiscate ţigări provenite din Republica Moldova şi Ucraina, 16 persoane fiind reţinute de autorităţile române. Numai una a primit mandat pentru 29 de zile. Restul sunt judecate în stare de libertate pentru că nu prezintă pericol social. Florentin Robescu, şeful Serviciului de Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, a spus că: “în privinţa contrabandei ne confruntăm cu una din cele mai mari probleme legislative. Am făcut de trei ori propuneri de modificare a legislaţiei şi nu am avut nici o şansă. Nu se consideră contrabandă decât dacă introduci ţigări pe fâşia verde. Dacă treci prin punctul de frontieră nu se consideră contrabandă, e doar contravenţie”.
JUDECĂTORII. PERICOLUL SOCIAL.
Poliţiştii sunt contrariaţi de deciziile magistraţilor care decid să-i judece pe traficanţii de droguri în libertate, pe motiv că nu prezintă pericol social. Unul dintre ei a spus că: “În România e un paradox, adică ăla care este prins cu cinci-zece kilograme de droguri prezintă pericol social, iar ăştia cu zeci de kilograme nu prezintă pericol social. Nu există o explicaţie logică! Judecătorii spun că persoana în cauză nu prezintă pericol social, pentru că el e un simplu dealer într-o reţea. Dar acest dealer face parte dintr-un grup infracţional organizat. Orice poliţist care cercetează o chestie de genul ăsta nu se luptă numai cu dealerul, ci cu tot grupul. E o portiţă de care se folosesc toţi. La infracţiunea asta de trafic de droguri se iau 25 de ani de puşcărie. Simplu fapt în sine de trafic de droguri prezintă pericol social. La noi e dolce vita!”
PROBLEME LA INTERNE
Procurorul englez Alan Bacarese (foto) implementează în România un proiect de combatere a corupţiei. Întrebat cu ce probleme se confruntă justiţia românească, el a declarat că: “sunt anumite domenii întregi care ar trebui analizate cu atenţie. Protecţia martorilor nu este foarte bine reglementată”. Un alt procuror englez care a vrut să-şi păstreze anonimatul a recunoscut că sunt mai multe probleme legate de protecţia martorilor. “Protecţia Martorilor trebuia să fie la Ministerul Justiţiei, nu la Ministerul de Interne. Protecţia Martorilor merge pe audiere cu identitate protejată. Din punct de vedere faptic sunt probleme cu scurgeri de informaţii. Apoi vine lipsa dotărilor, pentru că procurorii cumpără tonerul şi logistica aferentă minimă.” Legat de problemele cu care se confruntă anchetatorii români, procurorul a spus că: “În primul rând DIICOT nu are departament de poliţie judiciară. Părerea mea ar fi ca DIICOT şi Direcţia Naţională Anticorupţie să fie la un loc. Să nu mai fie cazuri în care poliţiştii să se ducă să lucreze la DNA numai ca să beneficieze de pensii mari. Iar ca o structură de combatere a criminalităţii organizate să funcţioneze trebuie să aibă informaţii. Eu ca Parchet, nu am structură de culegere de informaţii. Eu aflu ce se întâmplă într-o anchetă doar dacă martorii sau părţile vătămate ne spun”.
“Dacă furi o pâine ca să mănânci primeşti 12 ani de închisoare. Dacă furi miliarde eşti în libertate. Cam ăsta e marele viciu al sistemului judiciar românesc”
Ofiţer român
Citește pe Antena3.ro