Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Iisus a facut o promisiune solemna: âSa nu socotiti ca am venit sa stric Legea sau Profetii. Nu am venit sa stric, ci sa-mplinesc" (Mt 5,17). si Iisus s-a tinut de promisiune desavarsind-o printr-o moarte violenta: rastignirea pe cruce.
Sarbatoarea Invierii este cea mai mare din anul liturgic catolic.âIn desfasurarea celebrarilor Saptamanii Sfinte, Joia Mare, Vinerea Mare si Sambata Mare formeaza o unitate liturgica cunoscuta sub numele de Tridum Pascal", ne spune preotul Serban Tarciziu, profesor de stiinte biblice la Institutul âSfanta Tereza" din Bucuresti.
In aceste zile sunt evocate trei momente deosebite din viata Mantuitorului: Cina de Taina in Joia Sfanta, Patimirea in Vinerea Sfanta si Veghea dinaintea Invierii in Sambata Sfanta.
In Joia Sfanta, dimineata, in Catedrala âSf. Iosif", toti preotii din dieceza concelebreaza o liturghie pe parcursul careia sunt reinnoite angajamentele preotesti si sunt sfintite uleiurile care vor fi folosite la celebrarea unor sacramente. Seara are loc Cina de Taina. Iisus anticipa oferirea de buna voie a vietii sale. Si suprema expresie a acestei oferte este cina pe care Iisus o ia cu cei 12 apostoli. Iisus e inca liber si chiar inainte de patimire ii initiaza pe apostoli in misterul celebrarii liturgice, la care credinciosii sunt partasi ori de cate ori participa la slujbe. In Joia Sfanta, fiecare paroh in biserica parohiala si episcopul in catedrala spala picioarele a 12 persoane, reluand gestul umilintei la care se supune Fiul Domnului prin spalarea pe picioare a apostolilor.
Potrivit Evangheliilor, Iisus a murit in ceasul al noualea al zilei, care corespunde cu ora 15:00 in tara noastra. In Vinerea Sfanta, la ora 15:00, in toate bisericile catolice are loc Calea Crucii. Este o devotiune specifica Bisericii Catolice, care reia drumul parcurs de Mantuitor pana pe Golgota.
Tot in aceasta zi de Vinerea Mare, spre seara, in bisericile catolice sunt evocate Patimirile Domnului prin citirea (sau cantarea) fragmentului din Sfanta Evanghelie a lui Ioan. Apoi, in cadrul unui ritual sobru, Sfanta Cruce este expusa credinciosilor spre contemplare si adoratie.
âPentru celebrarea din noaptea de Sambata spre Duminica, caracteristica este cea de veghere. Patru sunt momentele care compun celebrarea pascala a Noptii Sfinte:
Citește pe Antena3.ro
LITURGHIA FOCULUI. Focul, simbolul Invierii, este binecuvantat. De la acest foc se aprinde Lumanarea pascala, care-l simbolizeaza pe Iisus Hristos inviat. De la aceasta lumanare, credinciosii iau lumina si se indreapta catre sfantul altar, unde se canta Preconiul, cantarea prin excelenta a victoriei lui Cristos asupra mortii.
LITURGHIA CUVANTULUI. In atmosfera de profunda reculegere, credinciosii asculta proclamarea mai multor texte din Sfanta Scriptura, texte care evoca evenimentele eliberatoare ale istoriei mantuirii. Evocarea culmineaza cu proclamarea Evangheliei Invierii lui Iisus Hristos dupa Sfantul Luca (in anul acesta). Acest moment este precedat de cantarea âMarire intru cei de sus..." pe sunetul orgii si al clopotelor care din Joia Mare au amutit in semn de doliu.
LITURGHIA BOTEZULUI. In aceasta parte a Sfintei Liturghii de Inviere, conform unei traditii foarte vechi, sunt botezate persoanele adulte care au cerut si s-au pregatit in acest scop. Totodata, cei care participa la aceasta solemnitate sunt invitati sa-si reinnoiasca promisiunile de la botez prin care s-au angajat sa traiasca in spiritul Evangheliei.
LITURGHIA EUHARISTICA. Ii reuneste pe toti credinciosii in jurul altarului, unde sunt invitati nu numai sa asiste la evocarea acelei Jertfe rascumparatoare ce se repeta in chip tainic sub speciile Painii si ale Vinului, ci chiar sa se impartaseasca din Trupul si Sangele Preasfant ale Mantuitorului." Magda Marincovici
Mov, rosu, alb
In Post, haina preoteasca este de culoare mov, simbolizand pocainta facuta pentru vestirea Invierii. Jertfa lui Iisus este marcata tot prin culoarea mov a panzei care acopera Crucea rastignirii. Doar la Florii si in Vinerea Sfanta preotii poarta straie rosii, exprimand deopotriva suferinta si iubirea Mantuitorului. In Sambata Mare si Duminica Pastilor, altarele si hainele preotesti sunt albe reamintind de chipul stralucitor al lui Iisus. In timpul Liturghiei din Sambata Mare - Vigilia Pascala - in locul dangatului trist de toaca rasuna clopotele, orga si credinciosii canta imnul Invierii si primesc lumina de la Lumanarea Pascala. Credinciosii se impartasesc, respectand porunca de a primi taina sfanta in perioada pascala. In tara noastra, multi credinciosi aduc la Biserica pasca, cozonac si oua rosii spre a fi binecuvantate de preot. Este un obicei care in Occident este aproape uitat. âHristos a inviat!" Cu acest salut se incheie prima parte a timpului pascal si se intra in cea de a doua, care tine pana la Rusalii.
Mesageri ai Invierii
De la Evanghelisti stim ca martori ai evenimentului Invierii au fost Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob si Salome. Sunt aceleasi femei care l-au insotit pe Iisus pana in ultimele clipe ale vietii sale pamantesti. Si chiar dupa moarte, ele vor sa fie aproape de Iisus. Increderea lor e rasplatita. Lor li se arata doi barbati in haine albe care le zic âDe ce cautati pe Cel Viu printre morti/Nu este aici. A inviat". (Luca 24, 5-6). In Duminica Pastilor crestinii sunt indemnati mai mult ca oricand sa fie la fel ca cele trei femei: mesageri ai Invierii. Sa vada peste umbra Crucii lumina Invierii.
Exista traditia ca bisericile locale catolice sa primeasca in Duminica Invierii, din partea Arhiepiscopului Ioan Robu si a Episcopului Cornel Damian, o scrisoare ce cuprinde semnificatia aparte a Pastilor. In Scrisoarea de Pasti 2004 se mentioneaza: âEste o mare bucurie ca anul acesta toti crestinii sarbatoresc Pastile la aceeasi data si, astfel, impreuna, contemplam adevarul de baza al credintei noastre, spunand cu Apostolul Petru: âBinecuvantat sa fie Dumnezeu si Tatal Domnului nostru Isus Hristos care in marea sa indurare ne-a renascut la o speranta vie prin invierea lui Isus Hristos din morti" (1 Petru 2,3).
Urbi et Orbi
La Roma, in Vinerea Mare, exista traditia ca Sfantul Parinte sa prezideze o Cale a Sfintei Cruci chiar in perimetrul Colosseumului. Este o marcare solemna a celor 14 statiuni ale Jertfei pascale, dar si a jerfei de sange data de numerosi credinciosi martirizati in arena Colosseumului pentru ca nu au pregetat nici o clipa in credinta lor ferma in Iisus. In Duminica Invierii, la 12:00, ora Vaticanului, 13:00, ora Romaniei, este oferita binecuvantare speciala, pascala Urbi et Orbi - âPentru Cetate si pentru lume intreaga" - si salutul pascal de Hristos a inviat in aproximativ 100 de limbi, evident si in limba romana.
Procesiuni si slujbe in aer liber
Pentru crestinii practicanti catolici aceste simboluri, credinte, invataminte nu au suferit modificari majore. Chiar inainte de 1989, cine isi dorea sa fie alaturi de Iisus o putea face. Era interzisa celebrarea in afara Bisericii. Acum, se concelebreaza slujbe in aer liber, au loc procesiuni pe strazi, ceea ce mareste foarte mult numarul celor care beneficiaza de participarea activa la misterele pascale.
