Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea susținută de 90 de parlamentari, majoritatea de la PSD, are menirea de a face ca atât peșterile din România, cât și alte obiective naturale similare să poată fi vizitate mai ușor și în siguranță. Totodată, proiectul permite preluarea și gestionarea acestor peșteri de către administrațiile locale.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice este propus de cinci parlamentari PSD și susținut de alți 85 de aleși din mai multe formațiuni politice.
În România, aproape că nu există peșteră descoperită, care să nu beneficieze de o legendă proprie, ceea ce a sporit și folclorul, dar și interesul științific, turistic și cultural pentru acestea, spun inițiatorii propunerii legislative. Potrivit acestora, unele dintre aceste peșteri „nu au fost suficient explorate”, deoarece, în țara noastră, speologia a cunoscut un val de entuziasm abia în ultimele două-trei decenii.
Fauna și vegetația rară reprezintă „un veritabil paradis” pentru pasionații de speologie, fotografie și mineralogie, astfel că trebuie stabilit un echilibru între dorința autorităților de a păstra și conserva aceste monumente naturale și prezentarea acestor obiective celor dornici „să pătrundă în tainele acestor sanctuare ale naturii”.
Actuala legislație nu le pune în valoare
„Acest echilibru este obligatoriu, însă trebuie să ofere posibilitatea celor pasionați de speologie și nu numai de a putea vizita și vedea printr-o experiență personală peșterile din țara noastră”, nu doar în fotografii și filmulețe, consideră inițiatorii.
Actualul cadru normativ „nu permite punerea în valoare și nici promovarea potențialului acestor monumente în scop turistic”, se arată în expunerea de motive.
În cazul unor obiective naturale similare peșterilor, spre exemplu, cum sunt cheile, izbucurile sau ponoarele, accesul pentru vizitare presupune traversarea unor proprietăți, iar unii proprietari au interzis accesul către aceste obiective.
Astfel, proiectul propus stipulează că proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peșteri, chei, izbucuri, ponoare sau doline sunt obligați să permită accesul spre aceste intrări.
„Restrângerea atributului de exercițiu al dreptului de proprietate, prin crearea unui drept de servitute către obiectivul turistic nu cauzează în mod deosebit prejudicii în exercitarea dreptului proprietarului de utilizare a terenului, ci poate fi văzut și ca o oportunitate prin generarea unor beneficii determinate de faptul că obiectivele naturale generează în mod firesc flux turistic”, consideră inițiatorii.
Amenajări și în cele mai valoroase obiective
Proiectul legislativ prevede, de asemenea, ca peșterile din clasa A – care sunt considerate cele mai valoroase prin unicitatea resurselor, nu doar pentru patrimoniul speologic național, ci și internațional, să poată fi și vizitate, nu doar explorate, cum este în prezent.
„Peșterile din clasa A și sectoarele de peșteră de categoria A nu pot face obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu excepția celor destinate protejării peșterii și a celor temporare necesare explorării / vizitării lor și/sau evacuării victimelor în caz de accident”, conform documentului.
„Prin adăugarea «vizitării» în cuprinsul textului de lege, se suplimentează posibilitatea de amenajări minimale pentru asigurarea siguranței participanților – evident, în cazul activității de turism speologic specializat”, argumentează inițiatorii modificarea adusă.
Prin adoptarea acestei legi, inițiatorii vor ca unitățile administrativ-teritoriale să poată prelua în administrare peșterile care se află pe raza UAT-ului și care sunt de interes local, cu acordul ministerului de resort, în baza unui protocol.
4 categorii de peșteri
Conform legislației actuale, peșterile se clasifică în funcție de valoarea acestora, în clase de protecție, astfel:
a) clasa A - peșteri cu sectoare de valoare excepțională, care, prin interesul științific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic național și internațional;
b) clasa B - peșteri cu sectoare de importanță națională, care se disting prin mărime, raritatea resurselor și prin potențial turistic;
c) clasa C - peșteri cu sectoare de importanță locală, protejate pentru semnificația lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică, biodiversitate, potențial turistic sau pentru dimensiunile lor;
d) clasa D - peșteri de dimensiuni mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru geologia, biodiversitatea și evoluția unei regiuni, al căror spațiu trebuie conservat și protejat de poluare sau distrugeri.
