In creierii muntilor, o localitate se impotriveste timpului prezent. In Sapanta, traditiile inca modeleaza viata. Casatoria se face dupa traditiile batranilor, dar numai daca baiatul are „capital". Baietii muncesc o perioada in Occident pentru a fi siguri ca vor avea acces in casa soacrei. La ea se muta dupa nunta.

Pop Grigore s-a insurat cu Stan Marie saptamana trecuta la Sapanta - Maramures. Dis-de-dimineata, femeile din sat au sosit la casa miresei. Cortul din curtea casei astepta deja oaspetii, s-a muncit mult la el, dar merita, e fain rau. Trezita de sarutarile mamei sale, tanara de 20 de ani, studenta in Sighetul Marmatiei, e gata sa intre in randul femeilor maritate. Emotiile incep sa apara, glasul fetei se schimba, se apropie ora cand va purta costumul traditional de mireasa. Frumoase-s florile de pe costum, dar parca mai frumoasa e ea, floarea mamei, singura ei fata. Dupa ce drustele, domnisoarele de onoare, au imbracat-o pe Maria, mama ii impleteste parul balai si ii aseaza pe cap o coronita colorata. Verisoarele mai mici ale miresei o privesc si, chicotind impreuna, se gandesc cum vor arata ele imbracate precum ea, Stan Marie. Mireasa, impreuna cu drustele si cu drustii, partenerii drustelor, insotiti de un mic alai, pleaca la Biserica, unde-l vor intalni pe mire. In inima Cimitirului Vesel, biserica ortodoxa din Sapanta ii primeste pe tinerii miri cu usile deschise si interiorul plin de stergare brodate. Iisus Hristos ii priveste ingaduitor, este pictat peste tot in biserica. El pare a incuviinta legatura celor doi. Vizita la biserica nu a insemnat si cununia religioasa, acum preotul doar s-a rugat pentru cei doi, sa le mearga bine in viata. De la biserica, mirele si mireasa se despart, fiecare la casa lui, dar uniti in sentimente.

La mireasa acasa se strang invitatii, la mire nu. Au venit sa-i tina companie miresei, dar si ca sa devoreze cate 10 sarmale. In acordul scripcarilor, mesenii se intrec in a ura „de bine" miresei. „Bai, frate, ce ploua afara, 10 minute ploua, cinci sta! Asa de productiva va fi si mireasa!", se aude de undeva din cort, dintr-un glas inveselit de palinca. Mesenii incep sa plece, se duc sa doarma. Vor sa dantuiasca in seara asta, ca vin lautarii aia de 30 de milioane, de la Sighetul Marmatiei.

Drustii, cu mireasa, stegarul, cu mirele

Dupa ce invitatii au inceput sa se duca si pe la casele lor, drustele, mireasa si cu drustii incep sa impleteasca o cununa din barbanoc, o planta asemanatoare unei crengute, plina de frunze. Dupa cum cere traditia, lucrarea este inceputa de mireasa, sa-i poarte noroc in viata. Scripcarii dau din zongora si cetera. Melodia lor, speciala pentru ocazie, se canta demult. Chiar dinainte ca mama tinerei sa fie mireasa.

Din gluma-n snoava, cununa incepe sa prinda forma. Mireasa-i cea mai fericita, a mai trecut un hop din calea fericirii ei. La indemnul soacrei mici se incheaga un joc de invartit iute-iute, ca fata mare la maritat! In joc intra mireasa si drustii, baieti si fete, cei mai buni prieteni ai miresei! Cand scripcarii termina de zanganit, drustii primesc cate o sticla cu palinca. Sa aiba ei, dar sa dea si la lume in sat, pe unde merg. Rolul lor este de a duce vestea ca se marita Stan Marie. De-amu, dantuiala-i gata pana seara. Mireasa pleaca la Sighet sa-si faca parul. Vrea sa fie cat mai frumoasa pentru alesul ei, Grigore.

Steagul si mandra stegarului

Cat timp mireasa isi rasfata parul, drustii pleaca la mire acasa, trebuie sa duca cununa. Si e timpul sa se coasa steagul mirelui. Stegarul, cel mai bun prieten al mirelui, e raspunzator de asta. Mirele ii primeste pe drusti cu telefonul la ureche, ii declara iubirea arzatoare miresei. In casa mirelui Grigore au intrat drustele, ele trebuie sa impodobeasca clopul mirelui si pe cel al stegarului, mai devreme le-au gatit pe ale drustilor. Stegarul e pregatit, in traistuta ce-i atarna sub un brat tine un cutit, pentru steag, nu altceva. Zongora si cetera incep sa se auda in curtea vilei mirelui. E timpul! De capetele batului se apuca cei doi drusti, de steag se ocupa mirele si cu stegarul. Drustele au aparut si ele, pregatesc ata alba pusa-n opt, „sa tina steagul mirelui... cum s-a tine mirele in casa soacrei!", glumeste unul dintre prietenii mirelui. Pe batul lung se pun serinci, bucati mari de material colorat, apoi plantire, fasii colorate, subtiri, si stergare albe inflorate. Stegarul isi coase singur steagul. Cand este gata, pe steag se pune cununa de barbanoc desfacuta. Aceste doua elemente specifice nuntii din zona Maramuresului simbolizeaza fecioria mirilor. Iar cand sunt unite... Munca stegarului nu este gratuita, el va primi o palarie, sa aiba ce da mandrei lui, o fatuca cu ochi negri. Va mai primi steagul, ca sa-l descoasa dupa nunta, sa aiba si el nunta mandra, ca a lui Grigore.

Feciorii

Dupa ce se trage o hora la casa mirelui, el si cu alaiul sau, insotiti de drusti si druste, merg la casa miresei. Aici, mama miresei supravegheza noii veniti, ei trebuie sa lase intr-un plic un semn de... recunostinta pentru chemarea lor la nunta, adica bani. In acordurile ceterasilor, lumea se strange in curtea miresei, babele si mosii stau jos, tineretul sta in picioare, separat. Baietii cu ai lor, fetele intre ele. Motivul? Mireasa se uita la ei de dupa o perdea din casa si hotaraste pe hartie care vor fi perechile de „feciori" de la nunta ei. Toti sunt curiosi cine va fi cu cine, unii se stiu, doar sunt impreuna, altii nu, dar toti baietii sunt voiosi. Rar vede ochiul omenesc atatea fete frumoase la un loc; inalte, oachese si puternice. „Astea se bat si cu ursul in locul tau!", spune razand un baiat cu mustata abia mijita, unul dintre cei multi ce poarta numele de Pop. E Mihai Pop, unul de sta langa Cimitirul Vesel. Dupa ce mireasa „gata" perechile, ea iese din casa si incepe sa-i strige pe „imperecheati", „Ion a lui Pop din deal e cu Maria lui Stan din vale, veniti la mine!", incepe mireasa sa-i cheme. Toate perechile intra in casa, aici mireasa le pune in piept flori de nuntasi, in urari de nunta pentru ea si pentru ceilalti.

Cununia, in cimitir

Pe la 9:00 seara se pleaca la biserica, dar nu inainte ca una dintre druste sa-i faca o urare muzicala miresei: „Dragostea adevarata... Poate trece si prin apa!", canta Ileana Holdis. Cele doua perechi de nasi si mirii, in frunte. Restul, pe urma. Preotii comunei ii asteapta. Cu lacrimi in ochii surorii mirelui se depun flori si un colac rumenit pe unul dintre mormitele de langa biserica. Acolo se odihneste, sub o cruce „vesela", tatal mirelui. Dar chiar si el se bucura, ca prea a stat ploaia din senin cand au ajuns aproape de biserica. Slujba ortodoxa se desfasoara ca in vis, nu e om in biserica care sa nu se inchine pentru binele mirilor, ca si ei s-au rugat pentru altii la alte nunti. Cu o binecuvantare si o urare de bine din partea preotilor s-a sfarsit o alta cununie, o alta nunta. „Traiasca mirii! Deie-va Domnul sanatate!", cimitirul e chiar mai vesel decat il stiu turistii. In Sapanta s-a nascut noua familie.

Cratita financiara

Darul de nunta parca nu mai este o obligatie in Sapanta. Cand oamenii vin seara la nunta, ei sunt starniti de zongora si cetera. Nu mai au rabdare sa stea cuminti, vor sa rupa opinca-n doua. Desi ea a fost inlocuita acum de o pereche de pantofi sau de sandale Gucci, cumparate in strainatate de capsunarii Sapantei. Soacra mica ii trimite pe nuntasi la masa, s-a maritat fata ei. Zi-i, mai lautare! Aduceti snitelul, aduceti salamul! Sa curga palinca-n valuri! Nuntasii aud acum alte acorduri, a venit formatia aia buna din Sighetul Marmatiei. Din palinca-n prajitura, sangele se incinge, jocul la fel. Aprigele maramuresence joaca ele barbatii, nu se lasa jucate de ei. Prea sunt afumati, daca gresesc dansul? Pe la ora 1:00-2:00 noaptea se joaca mireasa. Dai bani in cratita de pe masa, joci mireasa, altfel... doar te uiti! De la cateva sute de mii, romanesti, se ajunge la sute de euro, mai rar dolari, doar lucreaza oamenii in Europa, nu in America. Mireasa e jucata si banul se strange, sunt 700 de oameni, doar sa nu oboseasca mireasa! Joaca, joaca in roata, mai!

Mireasa a primit in cratita financiara vreo 500 de milioane. Dupa bani vine friptura, mai apoi, prajiturile si tortul. Cine vrea cozonac a gresit adresa, in Sapanta se mai face cozonac doar la inmormantari! Da-i cu muzica, da-i cu chifteaua si nici nu observi cand se naste o noua zi! Stegarul primeste steagul mirelui ca sa-l descoasa, poate o sa-i poarte noroc! Mireasa primeste un batic, semn ca de acum e femeie maritata. La mai mare, nasule!

Uratura de plecat la biserica

„Ceteras din al meu sat
Zi-mi o leaca de strigat
Sa vad daca n-am uitat
De-acasa cand am plecat
N-am avut gand de strigat
Gura nu-mi poate tacea
Ca esti ca si sora mea
Ca in zilele de-acum
Rar se gaseste omul
Sa-ti deschizi inima larga
Fara sa te ocarasca
Ca noi doua ne-am aflat
Prietine cu-adevarat
Si la bine, si la rau
Impreuna-am fost mereu
Esti singura la parinti
Si o floare la bunici
Ei o lucrat pentru tine
Sa-ti fie in lume bine
Te-o crescut ca banu’-n lada
La toata lumea-ai fost draga
Tot ma uit in jurul casei
Nu vad ochi ca si-ai miresei
Ca-s frumosi si mititei
Joaca lacrimile-n ei
Is lacrimi de bucurie
Ca te duci la cununie
Cu cel care ti-e drag tie
Ca de mult voi v-ati iubit
Si-ati fost de nedespartit
Ca dragostea adevarata
Poate trece si prin apa!"
Uratura de Ileana Holdis

SUMAR EDITIE DE COLECTIE

Nunta la romani

Cum a zburat puiul de cuc din Casa Regala

Petreceri domnesti

Sarbatoare in tot satul

Idila se nastea la sezatoare

1944: „Se desfac cu viteza inimaginabila..."

Voie buna cu secera si ciocanul in spate

Dumnezeu a cerut oamenilor sa fie perechi

La "Nunta Zamfirei" astazi se joaca altfel

Nunta cu protocol, in Marginimea Sibiului

Pirostriile se pun in Cimitirul Vesel

Nunta in Frumusita

„Sa imbatraniti pe aceeasi perna!"

Masa bogata si voie buna

Mireasa de ieri, mireasa de astazi

A fost mai intai sot si apoi a devenit print

Ceremonii cu fite

Virginitatea e o floare pe cale de disparitie

Afacerea "Nunta"