Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi

Numirea, de către Camera Deputaţilor, a procurorului Gheorghe Stan, şef în funcţie al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ca judecător în cadrul Curţii Constituţionale are un efect de bumerang asupra activităţii acestei structuri speciale. Mandatul lui Gheorghe Stan la CCR începe la jumătatea lunii iunie, tot atunci urmând să expire şi interimatul lui Bogdan Licu la şefia Parchetului General. Deşi CSM a demarat procedurile pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al SIIJ, în cazul în care concursul nu va f validat până la plecarea lui Stan, există riscul ca unele dintre dosarele secţiei, cu încărcătură deosebită pentru sistem, să fie blocate de succesorul lui Licu la interimatul Ministerului Public. În special cele în care este vizată fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, urmărită penal pentru luare de mită, abuz în serviciu, complicitate la represiune nedreaptă şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Actele de urmărire penală din dosarele instrumentate de procurorii Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pot fi, potrivit legii, confirmate sau infirmate de către procurorul ierarhic superior. Adică de şeful acestei secţii, respectiv de procurorul Gheorghe Stan, al cărui mandat expiră la jumătatea lunii viitoare, când îşi va prelua, pentru nouă ani, funcţia de judecător la Curtea Constituţională. După plecarea lui Stan, în situaţia în care nu va exista o numire definitivă pe postul lăsat liber, conducerea secţiei va fi asigurată de procurorul-şef adjunct, Adina Florea.

Cum, însă, Florea are în lucru mai multe dosare pe care le instrumentează personal, actele de urmărire penală pe care aceasta le întocmeşte în aceste lucrări nu pot fi infirmate sau confirmate de ea însăşi, ci de un procuror ierarhic superior. În cauză, de procurorul general al României. Şi, din acest punct, dosarele riscă să cunoască acte de sabotaj.

Interimatul lui Licu expiră luna viitoare

Bogdan Licu, cel care va trebui să confirme sau să infirme actele de urmărire penală emanate de SIIJ, şi-a început interimatul în funcţia de procuror general pe data de 19 aprilie, mandatul său expirând în 19 iunie. Perioadă insuficientă pentru desemnarea, audierea, intervievarea şi emiterea de către Klaus Iohannis a unui decret de numire a unui nou procuror general. În aceste condiţii, este mai mult decât probabil ca la şefia Parchetului General, pentru un nou interimat, să fie numit celălalt adjunct al prcurorului general, Laura Oprean, cea care ar fi fost preferată de Lazăr şi de Kovesi să preia, de la început, acest post. Relaţia dintre Oprean şi Kovesi ar da grele bătăi de cap procurorului care anchetează dosarele în care sunt vizaţi chiar fosta şefă a DNA, “vedetele” “Unităţii de elită” de la Ploieşti sau chiar cauze mai sensibile, despre care se vorbeşte pe surse, cum ar fi unele în care ar fi implicat fostul procuror general, Augustin Lazăr.

Citește pe Antena3.ro

De câte salarii lunare ai nevoie pentru a cumpăra o casă în Europa, în funcție de țară

De altfel, animozităţile dintre SIIJ şi Parchetul General au putut fi observate cu ocazia în care Kovesi a solicitat Curţii de Apel Bucureşti ridicarea controlului judiciar instituit de Adina Florea, când judecătorul a admis ca procuror de şedinţă să fie un angajat al Secţiei Judiciare, nu de la secţia specială. După care a ridicat controlul judiciar, măsura nefiind atacată cu apel.

Plenul CSM a demarat concursul

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie face obiecul unui lung şir de atacuri din partea sistemului, încă dinainte de înfiinţarea ei, prin lege adoptată de Parlament. Mai multe asociaţii ale procurorilor apropiaţi de Kovesi au solicitat instanţelor de judecată fie sesizarea cu excepţii de neconstituţionalitate a legii la CCR, fie să adreseze seturi de întrebări la Curtea de Justiţie a UE, aşteptând răspunsuri care să le servească cauzei de desfiinţare a acestei structuri. Mai mult, în Parlament, PNL a depus chiar un proiect de lege care să închidă SIIJ. Iar, săptămâna trecută, procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, a anunţat că a declanşat un control de fond la această structură din parchet, asumându-şi, voalat, şefia secţiei speciale.

În paralel, însă, CSM a declanşat procedurile pentru organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al SIIJ, după plecarea lui Gheorghe Stan. În şedinţa de astăzi a Plenului CSM urmează să se organizeze o primă etapă a acestui concurs, dar, totodată, să se aprobe şi modificarea calendarului pentru organizarea concursului în vederea numirii unor procurori cu funcţii de execuţie la SIIJ. Tot astăzi, se va stabili componenţa comisiilor de concurs şi se va acorda avizul conform pentru suplimentarea numărului de posturi în cadrul SIIJ.

DNA şi Parchetul General încearcă să blocheze activitatea SIIJ

Cel mai recent act al războiului contra SIIJ s-a consumat, ieri, la Completul de 5 judecători de la ÎCCJ. Aici s-a judecat un nou termen în dosarul instrumentat de DNA Braşov, denumit drept cauza “retrocedărilor de păduri”, în care fostul deputat Viorel Hrebenciuc şi fiul acestuia, Andrei, precum şi fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, au fost trimişi în judecată. Cauza, în care este cercetat şi un judecător, a intrat în competenţa SIIJ, care, ieri, a notificat instanţa că retrage calea de atac formulată de DNA. Concret, Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, la fond, la doi ani de închisoare cu executare, fiul său la doi ani cu suspendare, Chiuariu a fost achitat, iar judecătoarea Anca Roxana Adam a primit doi ani cu suspendare. DNA a atacat soluţia cu apel, însă SIIJ a constatat că motivele invocate în calea de atac se bazează pe argumete de oportunitate, nu de legalitate.

Ca şi în cauza Kovesi, procurorul de şedinţă, de la Secţia Judiciară, s-a opus şi a cerut instanţei să sesizeze CCR cu privire la articolul 88 indice 8 din Legea 304/2004, cel care prevede că sunt de competenţa secţiei speciale “exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa SIIJ, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

După deliberări, instanţa a decis că va relua discuţiile asupra cererii şefului SIIJ după formularea punctului de vedere al procurorului general. Următorul termen în dosar este 12 iunie. Tot atunci se va pronunţa asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României.

Gheorghe Stan preia mandatul la CCR la mijlocul lunii viitoare. Prerogativa de a confirma actele de urmărire penală ale procurorilor Secţiei revine procurorului general. Al cărui mandat expiră pe 19 iunie.