Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
FLAGEL ● Consumul de droguri, cea mai mare problemă a oamenilor legii din sectorul 3
Despre Sectorul 3 se spune că este al doilea oraş după Bucureşti. 696 de străzi. Un teritoriu de 34 km pătraţi şi 437.367 de locuitori. Infracţionalitate dinamică, furturi din auto, aglomeraţii de obiective şi drogaţi cât cuprinde. Ciorditori de lux, poliţişti dornici de aventură, "şifonaţi" din când în când în bătălia cu infractorii, cetăţeni nemulţumiţi de prestaţia oamenilor legii.
Despre Sectorul 3 se spune că este al doilea oraş după Bucureşti. 696 de străzi. Un teritoriu de 34 km pătraţi şi 437.367 de locuitori. Infracţionalitate dinamică, furturi din auto, aglomeraţii de obiective şi drogaţi cât cuprinde. Ciorditori de lux, poliţişti dornici de aventură, "şifonaţi" din când în când în bătălia cu infractorii, cetăţeni nemulţumiţi de prestaţia oamenilor legii.
FLAGEL ● Consumul de droguri, cea mai mare problemă a oamenilor legii din sectorul 3
Despre Sectorul 3 se spune că este al doilea oraş după Bucureşti. 696 de străzi. Un teritoriu de 34 km pătraţi şi 437.367 de locuitori. Infracţionalitate dinamică, furturi din auto, aglomeraţii de obiective şi drogaţi cât cuprinde. Ciorditori de lux, poliţişti dornici de aventură, "şifonaţi" din când în când în bătălia cu infractorii, cetăţeni nemulţumiţi de prestaţia oamenilor legii.
Cele cinci secţii de poliţie (10, 11, 12, 13, 23) care funcţionează pe raza sectorului au mult de furcă în lupta cu infracţionalitatea. De cum am ajuns şi am deschis discuţia, comisarul-şef Cornel Drumariu, adjunctul Poliţiei Sectorului 3, şi-a spus oful: "Marea noastră problemă rămân hoţii. Existenţa marilor complexuri comerciale – Mall, Unirea, zona istorică – înmulţeşte numărul ciorditorilor". Sunt "bubele negre", pe care oamenii legi încearcă – uneori fără sorţi de izbândă – să le acopere. O altă problemă pe care ne-a semna-
lat-o comisarul se referă la diferenţa nivelului de trai dintre secţiile subordonate sectorului. "Situaţia mai dificilă o avem la Secţiile 13 şi 23, unde existenţa zonei industriale intensifică furturile de fier vechi, spargerile, distrugerile din auto." L-am întrebat ce părere are despre imaginea poliţistului de astăzi şi dacă se bucură de cooperarea cetăţenilor din sector. "Imaginea omului legii o dă cel din stradă. Cât despre relaţia cu locuitorii, încercăm să colaborăm cât mai bine cu aceştia şi să ne bazăm pe sprijinul lor ori de câte ori situaţia o cere." Însă, printre cetăţeni, nemulţumirile nu sunt deloc puţine. O parte din ei acuză poliţia că nu acordă sprijin necondiţionat oamenilor şi că de foarte multe ori fără să picure ceva nu prea iese treaba.
MILIŢIA DE IERI, POLI-ŢIA DE AZI! Pe la secţii, toate bune! Faţă de anii trecuţi, situaţia s-a schimbat radical. Sau cel puţin aşa pare la prima vedere şi aşa mărturisesc şefii. De îndată ce intri şi începi să analizezi problemele, ofurile comandanţilor se adună.
La Secţia 10, adjunctul Postolache Doru ne-a precizat că "din punct de vedere operativ, secţia lui este una grea, cu o infracţionalitate dinamică". Aşezată "strategic" pe Strada Stelea Spătaru, aproape de magazinul Unirea şi de zona istorică, infractorii roiesc pe aici ca "muştele după miere". Furturile din buzunare sunt specialitatea casei. Nici nu te întorci bine, că la cel mai mic grad de neatenţie te-au şi făcut la buzunar. Să împaci pe toţi cei 38 de mii de cetăţeni câţi intră în grija Secţiei 10 nu e lucru de joacă. "Din păcate, suntem campioni la furturile din buzunare. Asta deoarece este greu să recunoşti tipologia hoţului. Nu mai sunt acei ciorditori prost îmbrăcaţi, pe care îi ocheai din prima", ne-a declarat acesta. Insuficienţa personalului este o problemă pe care o regăsim la mai toate secţiile de pe raza Sectorului 3. Principala cauză? Formele de învăţământ nu garantează pregătirea viitorilor oameni ai legii. "Ştiţi cum e în meseria asta? Exact ca la croitorie. Dacă ţi se dă un material trebuie să ştii ce să faci cu el. Aşa e şi în poliţie. Dacă omul legii nu are o bază de plecare suficientă nu poate să se descurce." Mai mult, adjunctul Postolache consideră că "poliţiştii din cadrul Secţiei 10 sunt nevoiţi să participe la tot felul de operaţiuni, motiv pentru care uneori strada rămâne goală".
Pe la Secţia 12, lucrurile par să se fi aranjat de când la "cârmă" a venit ca şef de secţie Ionescu Constantin. "În 2005, când chestorul Tutilescu m-a adus aici mi-a spus: «Vezi că pe acolo cam bate vântul». Cunoscându-mă, când au auzit că vin, mulţi au plecat singuri. Îmi doresc să ne apropiem mai mult de cetăţeni şi să reuşim să schimbăm imaginea pe care ne-am format-o. De oameni reci, aroganţi." Din spusele comandantului este o zonă liniştită. Fără grupări de ţigani, cu un număr de infracţiuni de violenţă în scădere. Pericolul cel mare pentru cei din cadrul secţiei 12 rămâne Parcul IOR. În 2006 au fost înregistrate 67 de tâlhării, numărul acestora scăzând în 2007 la 10. Arestul este unul modernizat după standardele Uniunii Europene: 6 metri cubi de aer, dotat cu instalaţii de aer condiţionat, baie, televizor color. "Lucrătorul meu nu are, dar hoţul are. Vestea bună este că se fac măsurători pentru construirea unui nou etaj, deoarece aici primim toate delegaţiile străine", povesteşte puţin amuzat comisarul Constantin.
D-ALE POLIŢIŞTILOR. Povestea subcomisarului Pădureţ Ovidiu, adjunct-şef în cadrul Secţiei 11, este una interesantă. La data de 1 august 1994, acesta a devenit din inginer… poliţist. "A fost pur şi simplu o întâmplare, dar îmi place foarte mult ceea ce fac. Din păcate, lumea se teme de noi, pentru că există deja o etichetă pusă poliţiştilor." Numărul mare de consumatori de droguri este principala problemă, dar comisarul Pădureţ este nemulţumit de faptul că nu există o legătură între instituţii (judecători – poliţişti), ceea ce duce la soluţionarea greoaie a unor cazuri şi, mai rău, la rămânerea în libertate a infractorilor. "Colaborarea cu cetăţenii este bună, dar ne-am dori să fie mai interactivi. Oriunde în altă parte, dacă o maşină străină opreşte în faţa unui bloc, oamenii pun mâna pe telefon şi anunţă imediat. La noi sunt şi cazuri când omul vede cum hoţul intră în casa vecinului şi nu spune nimic." Mai mult, comandantul recunoaşte că trucurile hoţilor sunt de primă mână şi că uneori chiar oamenii legii sunt depăşiţi de situaţie. "Partea de la Vitan este foarte greu de supravegheat. Străduţele sunt înguste, iar maşinile, într-un număr foarte mare. Hoţii ne văd, se ascund după maşini, iar după ce trecem se apucă «de treabă». Chiar ei ne-au «împărtăşit» secretul." Deşi perceput de unii ca fiind un număr cu ghinion, pe la Secţia 13 domneşte liniştea şi pacea. Comisarul Ţucmeanu Monel este mulţumit de modul în care decurg ostilităţile în lupta cu infractorii. Ca şi la celelalte secţii, reclamaţiile de distrugere de autovehicule şi de furturi din auto sunt cele mai numeroase. În rest, pare relaxat. Oful lui cel mai mare e că "poliţiştii nu prea au unde să mănânce şi că nu ar fi rău să aibă şi ei o cantină". Bine punctat, domnule comandant! Alergatul după infractori face bine la siluetă, dar deschide pofta de mâncare (a nu se înţelege că avem poliţişti slăbuţi). Nu la fel de relaxat l-am găsit pe comisarul Şerban Ion, şeful Secţiei 23. Poziţionată la marginea Bucureştiului, a doua ca mărime după Secţia 13, se întinde de la metroul Grigorescu, Bd. Basarabia, se învecinează la est cu Pantelimonul şi cu judeţul Ilfov, având ieşire la Autostrada Soarelui. Furturile din societăţile comerciale, furturile din auto, populaţia majoritară formată din ţigani, mulţi căruţaşi, furturile de fier vechi se numără printre problemele semnalate de comisarul Şerban. "Pentru ca lucrurile să meargă bine avem nevoie şi de sprijinul cetăţenilor. Nu trebuie să ne contacteze doar atunci când au nevoie, ci îi aşteptăm să sune şi când sesizează vreo nelegiuire care poate să pună în pericol viaţa celui de lângă el."
Despre Sectorul 3 se spune că este al doilea oraş după Bucureşti. 696 de străzi. Un teritoriu de 34 km pătraţi şi 437.367 de locuitori. Infracţionalitate dinamică, furturi din auto, aglomeraţii de obiective şi drogaţi cât cuprinde. Ciorditori de lux, poliţişti dornici de aventură, "şifonaţi" din când în când în bătălia cu infractorii, cetăţeni nemulţumiţi de prestaţia oamenilor legii.
Cele cinci secţii de poliţie (10, 11, 12, 13, 23) care funcţionează pe raza sectorului au mult de furcă în lupta cu infracţionalitatea. De cum am ajuns şi am deschis discuţia, comisarul-şef Cornel Drumariu, adjunctul Poliţiei Sectorului 3, şi-a spus oful: "Marea noastră problemă rămân hoţii. Existenţa marilor complexuri comerciale – Mall, Unirea, zona istorică – înmulţeşte numărul ciorditorilor". Sunt "bubele negre", pe care oamenii legi încearcă – uneori fără sorţi de izbândă – să le acopere. O altă problemă pe care ne-a semna-
lat-o comisarul se referă la diferenţa nivelului de trai dintre secţiile subordonate sectorului. "Situaţia mai dificilă o avem la Secţiile 13 şi 23, unde existenţa zonei industriale intensifică furturile de fier vechi, spargerile, distrugerile din auto." L-am întrebat ce părere are despre imaginea poliţistului de astăzi şi dacă se bucură de cooperarea cetăţenilor din sector. "Imaginea omului legii o dă cel din stradă. Cât despre relaţia cu locuitorii, încercăm să colaborăm cât mai bine cu aceştia şi să ne bazăm pe sprijinul lor ori de câte ori situaţia o cere." Însă, printre cetăţeni, nemulţumirile nu sunt deloc puţine. O parte din ei acuză poliţia că nu acordă sprijin necondiţionat oamenilor şi că de foarte multe ori fără să picure ceva nu prea iese treaba.
MILIŢIA DE IERI, POLI-ŢIA DE AZI! Pe la secţii, toate bune! Faţă de anii trecuţi, situaţia s-a schimbat radical. Sau cel puţin aşa pare la prima vedere şi aşa mărturisesc şefii. De îndată ce intri şi începi să analizezi problemele, ofurile comandanţilor se adună.
La Secţia 10, adjunctul Postolache Doru ne-a precizat că "din punct de vedere operativ, secţia lui este una grea, cu o infracţionalitate dinamică". Aşezată "strategic" pe Strada Stelea Spătaru, aproape de magazinul Unirea şi de zona istorică, infractorii roiesc pe aici ca "muştele după miere". Furturile din buzunare sunt specialitatea casei. Nici nu te întorci bine, că la cel mai mic grad de neatenţie te-au şi făcut la buzunar. Să împaci pe toţi cei 38 de mii de cetăţeni câţi intră în grija Secţiei 10 nu e lucru de joacă. "Din păcate, suntem campioni la furturile din buzunare. Asta deoarece este greu să recunoşti tipologia hoţului. Nu mai sunt acei ciorditori prost îmbrăcaţi, pe care îi ocheai din prima", ne-a declarat acesta. Insuficienţa personalului este o problemă pe care o regăsim la mai toate secţiile de pe raza Sectorului 3. Principala cauză? Formele de învăţământ nu garantează pregătirea viitorilor oameni ai legii. "Ştiţi cum e în meseria asta? Exact ca la croitorie. Dacă ţi se dă un material trebuie să ştii ce să faci cu el. Aşa e şi în poliţie. Dacă omul legii nu are o bază de plecare suficientă nu poate să se descurce." Mai mult, adjunctul Postolache consideră că "poliţiştii din cadrul Secţiei 10 sunt nevoiţi să participe la tot felul de operaţiuni, motiv pentru care uneori strada rămâne goală".
Pe la Secţia 12, lucrurile par să se fi aranjat de când la "cârmă" a venit ca şef de secţie Ionescu Constantin. "În 2005, când chestorul Tutilescu m-a adus aici mi-a spus: «Vezi că pe acolo cam bate vântul». Cunoscându-mă, când au auzit că vin, mulţi au plecat singuri. Îmi doresc să ne apropiem mai mult de cetăţeni şi să reuşim să schimbăm imaginea pe care ne-am format-o. De oameni reci, aroganţi." Din spusele comandantului este o zonă liniştită. Fără grupări de ţigani, cu un număr de infracţiuni de violenţă în scădere. Pericolul cel mare pentru cei din cadrul secţiei 12 rămâne Parcul IOR. În 2006 au fost înregistrate 67 de tâlhării, numărul acestora scăzând în 2007 la 10. Arestul este unul modernizat după standardele Uniunii Europene: 6 metri cubi de aer, dotat cu instalaţii de aer condiţionat, baie, televizor color. "Lucrătorul meu nu are, dar hoţul are. Vestea bună este că se fac măsurători pentru construirea unui nou etaj, deoarece aici primim toate delegaţiile străine", povesteşte puţin amuzat comisarul Constantin.
D-ALE POLIŢIŞTILOR. Povestea subcomisarului Pădureţ Ovidiu, adjunct-şef în cadrul Secţiei 11, este una interesantă. La data de 1 august 1994, acesta a devenit din inginer… poliţist. "A fost pur şi simplu o întâmplare, dar îmi place foarte mult ceea ce fac. Din păcate, lumea se teme de noi, pentru că există deja o etichetă pusă poliţiştilor." Numărul mare de consumatori de droguri este principala problemă, dar comisarul Pădureţ este nemulţumit de faptul că nu există o legătură între instituţii (judecători – poliţişti), ceea ce duce la soluţionarea greoaie a unor cazuri şi, mai rău, la rămânerea în libertate a infractorilor. "Colaborarea cu cetăţenii este bună, dar ne-am dori să fie mai interactivi. Oriunde în altă parte, dacă o maşină străină opreşte în faţa unui bloc, oamenii pun mâna pe telefon şi anunţă imediat. La noi sunt şi cazuri când omul vede cum hoţul intră în casa vecinului şi nu spune nimic." Mai mult, comandantul recunoaşte că trucurile hoţilor sunt de primă mână şi că uneori chiar oamenii legii sunt depăşiţi de situaţie. "Partea de la Vitan este foarte greu de supravegheat. Străduţele sunt înguste, iar maşinile, într-un număr foarte mare. Hoţii ne văd, se ascund după maşini, iar după ce trecem se apucă «de treabă». Chiar ei ne-au «împărtăşit» secretul." Deşi perceput de unii ca fiind un număr cu ghinion, pe la Secţia 13 domneşte liniştea şi pacea. Comisarul Ţucmeanu Monel este mulţumit de modul în care decurg ostilităţile în lupta cu infractorii. Ca şi la celelalte secţii, reclamaţiile de distrugere de autovehicule şi de furturi din auto sunt cele mai numeroase. În rest, pare relaxat. Oful lui cel mai mare e că "poliţiştii nu prea au unde să mănânce şi că nu ar fi rău să aibă şi ei o cantină". Bine punctat, domnule comandant! Alergatul după infractori face bine la siluetă, dar deschide pofta de mâncare (a nu se înţelege că avem poliţişti slăbuţi). Nu la fel de relaxat l-am găsit pe comisarul Şerban Ion, şeful Secţiei 23. Poziţionată la marginea Bucureştiului, a doua ca mărime după Secţia 13, se întinde de la metroul Grigorescu, Bd. Basarabia, se învecinează la est cu Pantelimonul şi cu judeţul Ilfov, având ieşire la Autostrada Soarelui. Furturile din societăţile comerciale, furturile din auto, populaţia majoritară formată din ţigani, mulţi căruţaşi, furturile de fier vechi se numără printre problemele semnalate de comisarul Şerban. "Pentru ca lucrurile să meargă bine avem nevoie şi de sprijinul cetăţenilor. Nu trebuie să ne contacteze doar atunci când au nevoie, ci îi aşteptăm să sune şi când sesizează vreo nelegiuire care poate să pună în pericol viaţa celui de lângă el."
Secţia 10, campioană la furturi
- Infracţiuni sector în 2007: 10.633 (cu 350 mai puţine decât în 2006)
- Furturi din auto: 1.160 de fapte (secţiile 10 şi 11)
- nInfracţiuni de loviri sau alte violenţe: 1.046 (secţiile 23 şi 10)
- nInfracţiuni stradale: 1.881 – infracţiunile de furt din auto (secţiile 11, 12, 10)
- Tâlhării stradale:
– furturi din buzunare – 63 (campioană, secţia 10)
nZone criminogene:
– unde se comit cele mai multe tâlhării: Calea Călăraşilor, Şos. Mihai Bravu, Bd. Camil Ressu, I.C. Brătianu, Râmnicu Sărat, Calea Vitan, Bd. Decebal.
– zone cu consum de droguri: Calea Vitan, Stadionul Olimpia cu Piaţa Bobocica; Râmnicu Sărat cu Râmnicu Vâlcea.
