Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un nou studiu de amploare, realizat pe patru continente, oferă o explicație științifică pentru această tendință alarmantă și anume: expunerea prelungită la aer poluat este asociată cu apariția unor mutații genetice specifice, similare celor provocate de fumat, care sunt direct implicate în apariția și dezvoltarea cancerului la plămâni. Cercetătorii descriu fenomenul drept „o problemă globală urgentă și în creștere”.
Cu toate că este considerat „boala fumătorilor”, cancerul pulmonar la cei care nu au fumat niciodată reprezintă, în prezent, aproximativ 25% din toate cancerele pulmonare și în studiile observaționale a fost asociat cu expunerea la fumatul pasiv și la poluarea aerului.
Profesorul Ludmil Alexandrov, specialist în biologie moleculară la Universitatea California San Diego și unul dintre autorii principali ai noii cercetări, a declarat că oamenii de știință au observat această „tendință problematică”, însă nu au înțeles cauza.
Acesta a fost și motivul pentru care a fost demarat studiul internațional prin care a fost analizat genomul complet al tumorilor pulmonare prelevate de la 871 de pacienți nefumători din 28 de zone geografice de pe patru continente: Europa, America de Nord, Africa și Asia.
Proiectul, intitulat „Sherlock-Lung”, a fost conceput special pentru a înțelege cauzele cancerului pulmonar la persoane care nu au fost niciodată expuse activ la tutun.
Genele anormale, de 4 ori mai frecvente la cei din zonele poluate
Rezultatele, publicate recent în revista Nature, sunt alarmante: cu cât o persoană a fost expusă la o poluare mai ridicată, cu atât oamenii de știință au găsit mai multe mutații ADN asociate cu dezvoltarea cancerului în tumorile lor pulmonare.
Mai exact, persoanele care locuiau în regiuni cu niveluri ridicate de poluare a aerului aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a prezenta mutații TP53, mutații EGFR și telomeri mai scurți.
Genele TP53 și EGFR anormale sunt semne distinctive ale cancerelor pulmonare, în special cele determinate de mutația SBS4 a ADN-ului.
Mutația SBS4, adesea legată de fumat, a fost prezentă de aproape patru ori mai frecvent la nefumătorii expuși la poluare față de cei din zone cu aer curat.
Totodată, cercetătorii au descoperit că persoanele expuse la aer poluat aveau telomeri (fragmente de ADN aflate la capătul cromozomilor care protejează celulele de degradare) mai scurți, ceea ce este un semn de îmbătrânire accelerată. Scurtarea prematură a telomerilor este un indicator al diviziunii celulare accelerate, un proces cheie în apariția tumorilor maligne.
Prin comparație, cercetarea a arătat că în cazul expunerii la fumat pasiv, deși este un factor de risc recunoscut pentru cancerul pulmonar, există doar o ușoară creștere a mutațiilor genetice. „Dacă fumatul pasiv are un efect mutagen, acesta e posibil prea slab pentru a fi detectat cu metodele actuale”, a declarat geneticianul Tongwu Zhang, de la Institutul Național pentru Cancer (NCI) din SUA.
În schimb, atât poluarea aerului, cât și fumatul activ au fost asociate puternic cu mutații ADN.
„Cercetările noastre arată că poluarea aerului este puternic asociată cu aceleași tipuri de mutații ale ADN-ului pe care le asociem de obicei cu fumatul”, a subliniat profesorul Ludmil Alexandrov, citat de sciencealert.com.
Noi tipuri de mutații genetice
În prezent, în Statele Unite, aproximativ unul din cinci cancere la plămâni sunt diagnosticate la persoanele care nu au fumat niciodată sau care au fumat mai puțin de 100 de țigări în viața lor.
Deși poluarea atmosferică este de mult bănuită ca factor agravant al afecțiunii oncologice, mecanismul prin care particulele fine afectează plămânii similar cu fumatul rămâne parțial neclar. Unele studii susțin că a respira aer poluat poate fi echivalent cu a fuma un pachet de țigări pe zi, dar aceste concluzii sunt în mare parte bazate pe analize observaționale.
Noul studiu a analizat și mecanismele moleculare implicate, comparând genomurile tumorale ale celor 871 de nefumători cu cele ale fumătorilor.
Majoritatea nefumătorilor analizați aveau adenocarcinom (cea mai comună formă de cancer pulmonar), iar aproape 5% din tumori prezentau semnătura mutațională SBS4. În plus, 28% dintre nefumători prezentau o nouă semnătură genetică numită SBS40a, care nu a fost întâlnită la fumători. Cauza acestei mutații rămâne necunoscută.
„O vedem în majoritatea cazurilor în acest studiu, dar nu știm încă ce o determină”, a spus prof. Alexandrov, adăugând că această mutație este ceva complet diferit și „deschide o nouă zonă de investigație”.
Cercetătorii subliniază că rezultatele studiului confirmă, practic, alte dovezi care indică faptul că particulele nocive din aer sau smogul pot declanșa creșterea tumorii într-un mod similar cu substanțele chimice ale țigărilor și este o explicație științifică solidă pentru tendința îngrijorătoare observată în ultimii ani, prin care tot mai multe persoane care nu au fumat niciodată sunt diagnosticate cu forme agresive de cancer pulmonar, în special adenocarcinom.
„Aceasta este o problemă globală urgentă și în creștere pe care încercăm să o înțelegem”, conchid autorii cercetării.
Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Aproximativ 2,5 milioane de cazuri noi sunt diagnosticate anual la nivel mondial. Potrivit Global Cancer Observatory (GLOBOCAN) din 2022, adenocarcinomul este cel mai răspândit tip de cancer pulmonar la nivel mondial, reprezentând peste 45% din cazurile la bărbați și aproape 60% la femei.
Citește pe Antena3.ro
