Prietenia dintre Eminescu si Creanga i-a ajutat pe amandoi sa paseasca mai usor peste greutatile vietii. Creanga l-a primit in bojdeuca sa pe poetul minunat, iar Eminescu l-a ajutat pe dascal
sa-si vada Abecedarul tiparit si introdus in scoala romaneasca. In cartea humulesteanului se pomenea de "sistema" fonetica.
Animat de dorinta sincera de a-i ajuta pe invatatori sa realizeze un invatamant viu, Ion Creanga alcatuieste impreuna cu Gh. Ienachescu un "Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema fonetica". Ca metodica a predarii citirii si scrierii, "Povatuitoriul" imbratiseaza pozitia cea mai inaintata din vremea aceea, orientandu-se cu consecventa catre un invatamant constient si intuitiv. Meritul "Povatuitoriului" fata de alte metodici aparute in acel timp la noi consta in faptul ca el oferea invatatorilor nu principii si precepte abstracte, copiate dupa metodicile straine, ci indicatii precise, concrete, mergand pana la formularea intrebarilor pe care invatatorul le pune in cadrul predarii.
AJUTOR. La aparitia acestei lucrari, revizorul scolar Mihai Eminescu a trimis Ministerului Cultelor si Instructiunii publice, la data de 26 mai 1876, un raport entuziast in care analizeaza sub diferite aspecte insemnatatea pedagogica a cartii. In cadrul raportului, revizorul scolar arata ca, dupa "sistema veche", copiii invatau cu greu si cu dezgust, prin frica si fara "sa-si poata da sama", uitand apoi intr-o luna ceea ce au invatat intr-un semestru. In continuare, el scrie: "Deosebirea intre metoda propusa de aceasta brosura si invatarea rutinara si mecanica, precum se profeseaza ea in genere in scoalele noastre, este deosebirea dintre invatamantul viu si intuitiv si mecanismul mort al memorarii de lucruri neintelese de copii; este deosebirea dintre pedagogie si dresura⦠Oricat de modesta in aparenta ar fi cartea, ea inseamna inceputul unei reforme adanci in instructia elementara, ea a rupt-o cu dogmatismul, izvorul metodei propuse este insasi natura inteligentii, procesul ei de dezvoltare".
PERIOADA PREABECEDARA. In primele pagini ale "Povatuitoriului", Ion Creanga a aratat cu o profunzime pedagogica deosebita care trebuie sa fie activitatea invatatorului in perioada preabecedara, cand copilul se adapteaza la viata scolara si cand trebuie sa capete deprinderi care sa-l ajute apoi la insusirea citit-scrisului. Indicand diferite jocuri si exercitii in acest sens, Creanga scrie: "Folosul acestor exercitii va fi ca scolarii se vor deprinde a gandi, a vorbi cu usurinta si a cunoaste fiintele si lucrurile din mai multe puncte de vedere - ceea ce vrea sa zica a le destepta mintea si treptat, treptat a le largi cercul cunostintelor". Apreciind aceasta parte a "Povatuitoriului", Mihai Eminescu face in raportul sau urmatoarele consideratii, in intregime indreptatite: "Nu mai intalnim pe invatatorul sever si teapan, cu vergile-n mana, ci un suflet uman care se coboara la treapta sufletelor copilaresti si le disciplineaza, nu le silueste".
ACORD. Mihai Eminescu nu se opreste numai asupra problemelor legate direct de metodica citit-scrisului, ci atinge numeroase alte probleme pedagogice; el isi exprima adeziunea pentru o serie de principii pedagogice dintre cele mai importante, in spiritul carora isi alcatuise Ion Creanga lucrarea. Raportul lui Mihai Eminescu ne apare astfel drept cel mai important dintre documentele care dezvaluie comuniunea de idei pedagogice care a fost una dintre bazele principale ale prieteniei lui Ion Creanga cu Mihai Eminescu. Nu trebuie uitat ca lucrarea lui Ion Creanga, care in 1876 isi atragea aceste elogioase aprecieri din partea lui Mihai Eminescu, a zacut in anii urmatori intr-un pod, nefiind aprobata de minister. In aceasta privinta, Creanga scria la 10 noiembrie 1876: "Ce-i drept, prostisor lucru am facut, dar si-a luat plata, caci inapoiat de onor, ministeriu actual, sede la racoare in pod la parintele Ienachescu, tovaras la paguba. Vr-o 30-40 de galbeni, nu-s mai multi". Aceasta scrisoare a fost publicata in revista Convorbiri literare in anul 1906.
RECOMANDARI "Domnule Ministru,
Cartea alaturata pe langa acest raport,
intitulata: «Povatuitoriu la cetire prin scriere», spune metoda dupa care trebuie sa se predeie scrierea si citirea in clasa I-ea primara, sper a ajunge la tinta usor si temeinic. Ea se refera la abecedariul, compus de Creanga, Ienachescu s.a., care panâ acuma e cel mai bun abecedariu romanesc, aprobat
atat de comisia
examinatoare, cat si
de onor. Ministeriu"OPINII "Copilul se deprinde a distinge, a judeca, a-si da sama de ceea ce gandeste. Câun cuvant autorii cartii aplica in privirea spiritului omenesc aceeasi metoda binecuvantata pe care naturalistii o recomanda pentru corp. Nici un om nu se intareste citind un tractat de gimnastica, ci facand exercitii; nici
un om nu seânvata a judeca citind judecati scrise gata de altii,
ci judecand singur si dandu-si singur sama de natura lucrurilor" -
Mihai Eminescu
MEMORII NELUATE IN SEAMA
RAPORT. Documentul prin care Eminescu incerca sa-l ajute pe Creanga sa-si vada "Povatuitoriu" tiparit
Metoda fonetica, cea mai inaintata pentru acel timp, a fost alungata din scoala de guvernantii reactionari. Doi ani mai tarziu, dand instructiuni pentru redactarea unui abecedar, ministerul isi dovedea pozitia retrograda, cerand: "Abecedarul se va elabora in conditiuni de a se intrebuinta atat cu metodul fonetic, cat si cel silabistic". (Instructiuni publicate in Timpul de la 8 iulie 1878). Mai tarziu, metoda fonetica a fost alungata cu totul, fiind inlocuita cu diferite metode antistiintifice, menite sa impiedice dezvoltarea gandirii copiilor si insusirea constienta a citirii si scrisului, culminand cu metoda globala structuralista, introdusa in mod oficial in scoala noastra in 1938. Totodata, scribii regimului exploatator au incercat sa acopere cu valul uitarii mostenirea pedagogica progresista in domeniul predarii citit-scrisului.
Pagina realizata in
colaborare cu Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
