Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O astfel de atribuție suplimentară le-ar fi de mare ajutor partidelor care au câștigat alegerile locale în 2020. Ar fi o modificare făcută pe modelul celei din anul 2014, când guvernul Ponta le-a dat voie edililor să se mute dintr-un partid în altul, fără să-și piardă funcția, înainte de alegeri. Cu atribuții suplimentare, dacă vor putea conduce efectiv Poliția Locală, inclusiv pe parte operativă, primarii ar putea pune presiune pe votanți.
Voturile locale stau la baza celor pentru Parlament, pentru Președinție și pentru Parlamentul European, iar un primar care devine baron local cu „poteră” proprie poate face oricâte abuzuri, după ce i se vor da noi puteri. În România deja sunt fapte de corupție comise de edilii care au folosit polițiștii locali în scopuri personale, iar unii cred că pot dispune și de structurile MAI din localitățile pe care le conduc. Până la abuz instituționalizat mai e de introdus doar un amendament în Codul Administrativ. În istoria recentă s-a mai făcut o modificare legislativă care să servească intereselor partidului de la putere, chiar înainte de alegeri: controversata O.G. 55/2014, act normativ care a permis migrația politică a aleșilor locali pentru 45 de zile.
Cu un an înaintea alegerilor locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale suntem deja în situația în care statutul polițistului local este același cu al polițistului din MAI, dar astfel ne-am apropiat de modelul folosit la înființarea Poliției Locale, cel francez. În Franța, primarii au putere polițienească, ceea ce s-ar fi dorit să se aplice și la noi încă din 2010, când s-a făcut Legea Poliției Locale, prin preluarea acestui model.
S-a creat precedentul necesar
Deocamdată nu s-a modificat Codul Administrativ, pentru a li se da primarilor puteri sporite, deși ei înființează, finanțează și își subordonează această instituție. Există pericolul ca exact înainte de campania electorală să primească noi atribuții, pe modelul folosit la reglarea statutului polițistului local, astfel încât să fie folositori anul viitor, în cele patru rânduri de alegeri.
„Cei care vor să facă această schimbare se bazează pe hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție din mai 2020 care a schimbat, practic, statutul polițistului local, egalându-l cu cel al cadrelor MAI, printr-o simplă interpretare a legii, fără să mai fie nevoie de modificare legislativă. Chiar dacă nu se poate face același lucru pentru adăugarea unor atribuții primarilor, ci doar prin modificarea legii, motivarea acestui proiect va fi chiar recunoașterea statutului de egalitate a polițistului local și a celui din MAI. Totul s-a făcut pas cu pas, din 2010 până în prezent, adăugând noile modificări legislative, apoi prin decizia ÎCCJ care doar constată egalitatea de statut a polițistului local cu a celui din MAI, iar următorul pas este să se constate că modelul francez, de la care s-a pornit atunci când s-a făcut Legea 155/2010, aduce primarii din România la același nivel cu cei din Franța, deci se va justifica adăugarea acestei noi atribuții”, a explicat, pentru Jurnalul, un specialist în Administrație Publică.
Citește pe Antena3.ro
Unii edili cred că MAI li se subordonează
Seria de abuzuri comise de edilii din România, în legătură cu polițiștii locali din subordine, dar și cu cei din MAI, este foarte lungă. Cel mai răsunător exemplu este fostul primar al municipiului Iași, care a folosit Poliția Locală din subordine pentru a-și urmări iubita. Anul trecut, Gheorghe Nichita a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu, în același dosar „Amanta” fiind condamnat și fostul șef al Poliției Locale, Liviu Hliboceanu, la 4 ani de închisoare. Fostul primar tocmai ieșise din închisoare, în 2021, după ce fusese condamnat anterior, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită.
În afară de acest celebru caz de la Iași, au fost alte fapte legate de încercarea unor edili de a intimida sau de a corupe polițiști de la Rutieră, dar deja au în subordine polițiști locali care au primit atribuții și din această zonă. „Primarii corupți vor fi paznici la oi. Deja sunt conflicte între structuri, iar unii primari de localități au impresia că se pot folosi de polițiștii de la secțiile din localitățile lor, ca și cum ar fi angajații lor. Au fost abateri disciplinare constatate și la unii colegi de-ai noștri care s-au subordonat primarilor de localități, uitând că lucrează la MAI. La țară, unde mai ales în localitățile mici se cunosc toți între ei și se înrudesc, există riscul ca primarul să folosească polițiștii pentru a intimida cetățenii. Dacă unii deja au făcut-o folosind cadre MAI, vă dați seama ce se va întâmpla când vor avea atribuții suplimentare... Oricum au polițiștii locali în subordine, dar cel puțin nu au statutul celor din Franța”, explică un polițist.
E tot o chestiune de interpretare a legii
Poliția Locală nu este în subordinea primăriilor sau a consiliilor locale, ci direct în subordinea primarilor de localități, exact pe modelul preluat din Franța. Nu este la fel ca în cazul școlilor, grădinițelor sau spitalelor gestionate de primării, ci s-a aplicat modelul francez care presupune inclusiv că primarul are putere polițienească, astfel încât conduce activitatea Poliției Locale. „Diferența actuală în privința atribuțiilor primarilor a scutit România de o avalanșă de abuzuri pe care le-ar comite edilii cu astfel de puteri sporite, dar e și aceasta tot o problemă de interpretare a legii, la fel cum a fost și statutul polițistului local, deci se poate rezolva chiar anul acesta, pentru a pregăti alegerile de anul viitor. Noi vedem că în multe localități au copiat însemnele Poliției Române, pentru a fi confundați cu noi, vedem cum comune mici au fost ajutate de partidele din care fac parte edilii, pentru a avea bugetul necesar înființării structurilor de Poliție Locală, în ultimul an, acestea fiind direct în subordinea primarilor. Ne așteptăm să vină cineva, în cel mai scurt timp, cu această propunere legislativă de adăugare a noilor atribuții pentru primari, înainte de anul electoral 2024”, mai explică polițistul.
Situația aceasta ne-ar duce înapoi în timp, pe vremea când alegerile se făceau în țările române, apoi în România, cu bâta deasupra capului alegătorilor, iar bătăușii partidelor politice erau polițiștii de atunci, subordonați direct primarilor de localități. Reforma Poliției Române făcută de Vasile Lascăr în anul 1903 a eliminat exact această sursă de abuzuri și de corupție. Anul acesta ne-am putea întoarce la situația anterioară reformei.
Atribuțiile actuale ale primarilor
Activitatea primarului este reglementată de Capitolul IV al OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Articolul 155. Primarul are următoarele atribuţii:
- atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;
- atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;
- atribuţii referitoare la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale;
- atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, de interes local;
- alte atribuţii stabilite prin lege.
- îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil;
- îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului;
- îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege.
- exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- întocmeşte proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
- prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii;
- iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
- verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.
- coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;
- ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor etc.
Dacă la atribuțiile actuale se adaugă putere polițienească, în completare la Codul Administrativ, pentru a justifica prevederile Legii 155/2010, de înființare a Poliției Locale în subordinea sa directă, atunci va coordona activitatea operativă a polițiștilor locali. Deocamdată este doar factor de decizie în legătură cu înființarea structurii și poate da afară sau numi în funcție pe oricine, când dorește, în această instituție, fără a se subordona Codului Muncii: „numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, ale raporturilor de muncă ale personalului poliţiei locale, inclusiv ale şefului acesteia, în cazul organizării poliţiei locale în aparatul propriu de specialitate, şi numai pentru şeful poliţiei locale şi adjunctul acestuia, în situaţia organizării acesteia ca instituţie publică de interes local”, prevede Legea 155/2010.
„Dacă primarilor li se vor da puteri sporite, ca în Franța, la alegeri ar putea exista conflicte între polițiștii din cadrul MAI și cei subordonați edililor, în caz de comitere a abuzurilor sau a unor fapte de corupție semnalate de cetățeni. Există primari cu 7-8 clase, care nu au cunoștințe de drept, există unii care deja au comis abuzuri în trecut, dar au dreptul să candideze. Dacă vor avea dreptul să conducă și o structură polițienească, având mai multe atribuții decât până acum, s-ar putea ajunge și la conflict între două forțe polițienești”, explică un angajat al MAI
În anul 2010, atunci când s-a conceput cadrul legal pentru înființarea Poliției Locale, s-a încercat inclusiv modificarea atribuțiilor primarilor de localități, astfel încât aceștia să aibă de la început putere polițienească, după modelul Franței. Oricând se poate adăuga noua atribuție.
