România ar trebui să absoarbă 11 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în mai puțin de cinci luni, pentru proiecte de infrastructură. Presiunea pe finalizarea proiectelor este în creștere, iar diferența dintre ceea ce a fost planificat și ceea ce se poate realiza efectiv devine tot mai mare. La baza întârzierilor proiectelor stă o încrengătură de probleme de organizare din cadrul instituțiilor statului care afectează activitatea firmelor de construcții.
Una dintre probleme este digitalizarea sau, mai bine zis, lipsa ei. Pentru obținerea avizelor de la instituțiile statului, multe proceduri au fost mutate online, dar digitalizarea (aplicațiile) nu funcționează. Companiile sunt obligate să găsească singure soluții alternative, pentru a-și putea depune dosarele. S-a ajuns la această situație pentru că nu există o viziune integrată. O altă problemă este cea a evaluării proiectelor de către firme de consultanță care sunt plătite pentru timpul de lucru, ceea ce duce la întârzierea procesului de evaluare - o piedică în plus pentru constructori. Iar atunci când statul întârzie plățile către constructori, firmele au probleme de cash-flow și de aici pornește un efect de domino care afectează chiar statul.
România se află într-un moment decisiv, în privința absorbției fondurilor alocate prin PNRR: în mai puțin de cinci luni trebuie să absorbim aproape 11 miliarde de euro, după ce deja s-au pierdut aproape 7 miliarde, din cauza birocrației și a blocării proiectelor de infrastructură. Din cele peste 28 de miliarde de euro alocate, statul a reușit până acum să încaseze doar puțin peste 10 miliarde. Firmele de construcții care au în execuție lucrările de infrastructură finanțate prin PNRR se confruntă cu o situație neașteptată legată de lipsa coerenței procedurilor. Termenul-limită de finalizare a lucrărilor este întârziat de câțiva factori nerezolvați la nivel instituțional.
Marian Varvariche, directorul tehnic al companiei UNITIP Global, a analizat acești factori principali care duc la întârzierea lucrărilor de construcții, cu riscul ca România să piardă încă 11 miliarde de euro din PNRR.
„Este foarte greu în România, trebuie să mergi pe sârmă efectiv. Toate problemele încep de la faptul că nu există o viziune integrată. Asta ține de politicieni, de Guvern, de Parlament, să se ușureze partea de obținere de avize și derularea proiectelor”, a explicat directorul tehnic al UNITIP Global. Acesta a precizat că una dintre probleme ține de ineficiența digitalizării procedurilor de depunere a dosarelor, iar alta este legată de firmele de consultanță plătite de stat pentru a face evaluarea proiectelor, pentru că plata se face în funcție de timpul alocat de consultant pentru evaluare.
„Atât timp cât această consultanță, care ne verifică lucrările, este plătită pe bază de timp și nu la realizări, iar noi, constructorii, suntem analizați în funcție de calitate și cantitate, nu se va putea realiza niciodată un echilibru în această zonă”, a explicat Marian Varvariche.
Probleme care afectează cash-flow-ul constructorilor
În acest proces deja îngreunat de birocrație, de comunicarea defectuoasă între instituțiile care trebuie să avizeze lucrările, de aplicațiile online care nu funcționează și de o evaluare plătită în funcție de numărul de ore sau zile lucrate, s-a intrat într-un cerc vicios: presiunea financiară devine un factor critic, iar întârzierile la plată afectează direct capacitatea companiilor de a susține lucrările în ritmul cerut de planificarea din PNRR.
Firmele de construcții din România deja au probleme, în ultimii ani, din cauza pierderii de către stat a unor surse de finanțare și de blocarea unor proiecte. Dacă acumulează datorii generate de întârzierile de plată, acestea se răsfrâng în activitatea companiilor, pentru că angajații pleacă, după câteva luni de pauză sau dacă nu-și primesc banii la timp, iar firmele nu mai pot continua proiectele. Tocmai de aceea, constructorii atrag atenția asupra nevoii de a se respecta termenele de plată pentru lucrări, orice întârziere fiind o posibilă cauză de întârziere a proiectelor, ceea ce înseamnă că nu doar companiile care execută acele lucrări, ci și statul român urmează să piardă sume foarte mari de bani, dacă nu se respectă termenele de finalizare.
„Cash flow-ul este foarte important pentru noi ca și constructori. Dacă ajungem să încasăm banii la șase luni, este imposibil pentru noi. Trăim într-o țară care nu ajută foarte tare constructorii, iar băncile se uită foarte atent la condițiile de finanțare, mai ales la lucrările cu statul”, a mai explicat directorul companiei UNITIP Global.
Întârzierea plăților creează un efect de domino
Chiar și proiectele care sunt corect concepute și finanțate pot ajunge să fie încetinite sau chiar blocate de probleme de coordonare la nivel local, acolo unde capacitatea administrativă diferă semnificativ de la o zonă la alta. Miza statului român nu mai este semnarea unor contracte noi sau găsirea unor soluții miraculoase, ci de plata la timp a lucrărilor, către firmele de construcții.
„Trebuie să avem toți același scop. Este cel mai important lucru. Dacă și beneficiarul, și consultantul, și constructorul, toți avem același scop, atunci lucrurile vor merge. Altfel, vom avea tot timpul discuții despre nivelul de calitate al unei lucrări, vom avea discuții despre termene de execuție nerespectate și așa mai departe. Părerea mea este că, atât timp cât statul și-a asumat lucrările de construcții și contractarea acestora prin licitații, singurul lucru care îi mai rămâne de făcut este să plătească lucrările la timp, astfel încât constructorii să poată realiza cât mai mult din ceea ce a mai rămas de făcut”, a mai precizat Marian Varvariche.
Analiza situației, făcută de directorul tehnic al companiei UNITIP Global, a fost prezentată în cadrul Conferinței Naționale „PNRR - ULTIMA STRIGARE”, organizată de Antena 3 CNN, care a avut scopul de a se căuta soluții pentru evitarea pierderii definitive a fondurilor din PNRR.
UNITIP Global activează pe trei direcții principale de construcții: infrastructură rutieră (drumuri, poduri, rețele de canalizare). Acestora li se adaugă lucrări hidroedilitare, construcții civile, precum și servicii de management de proiect și consultanță de specialitate. Compania oferă soluții integrate - de la faza de proiectare și consultanță până la execuție - adaptate nevoilor fiecărui beneficiar, fie că este vorba despre autorități locale, consilii județene sau operatori de utilități. În ultimii ani, UNITIP Global și-a extins aria de acoperire la nivel regional.



