Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu 20 de ani, procurorul general al României, Gheorghe Robu, prim-adjunctul său Nicolae Cochinescu şi adjunctul col. Mugurel Florescu au ţinut o conferinţă de presă pentru a răspunde la întrebări privind evenimentele din decembrie 1989, conflictele etnice din Tg. Mureş, mineriada din Bucureşti şi accidentul mortal săvârşit în adolescenţă de Nicu Ceauşescu.
Reprezentanţii Procuraturii au anunţat că în urma incidentelor din martie de la Târgu-Mureş au fost inculpate penal 18 persoane: 12 ţigani maghiari, 5 maghiari şi un român. Alte 14 persoane au fost sancţionate contravenţional, toţi ţigani maghiari. În legătură cu informaţiile de presă conform cărora au existat români nevoiţi să părăsească localităţile în timpul conflictelor etnice din martie, Gheorghe Robu a declarat că trebuie să existe plângeri şi dovezi pentru ca Procuratura să se pună în mişcare.
La conferinţa de presă, ziariştii au tratat şi evenimente "senzaţionale", cum ar fi accidentul de maşină produs înainte de 1989 de Nicu Ceauşescu, în urma căruia o tânără a decedat. Gheorghe Robu a declarat că fiul fostului preşedinte nu putea fi condamnat, întrucât beneficia de efectele amnistiei din 1988. În urma acesteia, nu puteau fi urmărite penal infracţiunile comise anterior, care ar fi fost pedepsite cu mai puţin de zece ani. În legătură cu evenimentele din 13-15 iunie 1990, procurorul general al României a precizat că echipa sa a vizitat toate spitalele din Bucureşti în căutarea celor molestaţi.
Robu susţinea că internaţii din spitale au preferat să-şi dea nume şi adrese false şi nu au depus plângeri împotriva autorităţilor sau minerilor. Conform legilor în vigoare, pentru suportarea unor agresiuni care necesitau mai puţin de 20 de zile spitalizare acţiunea penală nu pornea din oficiu. La Procuratură existau totuşi 40 de plângeri depuse de victimele evenimentelor din 13-15 iunie pentru care promitea soluţionarea în perioada următoare.
Ultima problemă dezbătută în conferinţa de presă susţinută de Gheorghe Robu şi adjuncţii săi s-a referit la evenimentele din decembrie 1989. Cei trei demnitari au susţinut că situaţia era dificilă sub aspectul probaţiunii în cazul oraşelor Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Brăila. În total fuseseră trimise în judecată 30 de persoane pentru omor deosebit de grav, sub acuzaţia de terorism. Atât putuseră proba procurorii. Silviu Brucan afirmase însă recent în presă că avea informaţii despre un plan al Securităţii privind înăbuşirea revoltei din decembrie 1989 şi despre unităţile care au luat parte la represalii. Pentru detalii, şeful Procuraturii Militare, colonelul de justiţie Mugurel Florescu, îl invitase pe Brucan să ofere informaţii sub semnătură. După cum se vede, Brucan a tulburat şi atunci apele: nici până astăzi n-am aflat promisele dezvăluiri.
Citește pe Antena3.ro
