Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Diferențele între rezultatele anterioare contestațiilor și cele de după recorectarea lucrărilor au fost din ce în ce mai mari, de la un an la altul, dar este aproape imposibil să fie sancționați cei care greșesc în detrimentul elevilor. Fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu promitea, în 2021, că va găsi vinovații și le va aplica sancțiuni, însă anul următor a arătat că situația s-a repetat și chiar au fost mai multe erori de evaluare. Anul acesta a crescut puțin valoarea sumei încasate de profesorii care corectează testele, dar este de așteptat o situație similară. Elevii sunt sfătuiți să-și facă singuri evaluarea, cu ajutorul baremelor publicate de Ministerul Educației, pentru a putea face contestație, dacă rezultatul nu coincide cu cel primit.
Absolvenții clasei a VIII-a susțin astăzi cea de-a doua probă de la Evaluarea Națională, la Matematică, după ce au avut examenul la Limba și Literatura Română luni, 19 iunie. Ministerul Educației a publicat testul și baremul pentru corectare, în prima zi de examen, ceea ce se va întâmpla și în cursul zilei de astăzi, la Matematică. Elevii sunt îndrumați să-și verifice singuri rezultatele, pentru că au fost foarte multe situații în care li s-au corectat greșit lucrările celor care au susținut examenele în anii anteriori.
Rezultatele obținute după prima evaluare a lucrărilor și cele de după contestații au fost întotdeauna diferite, în ultimii ani, dar după anul 2020 s-a ajuns la o situație mai gravă, descoperindu-se din ce în ce mai multe teste evaluate greșit. În anul 2021 au fost descoperite diferențe chiar și de 3-4 puncte, în unele cazuri, între notele inițiale de la Evaluarea Națională și Bacalaureat și cele finale, în urma contestațiilor. La Evaluarea Națională au fost 20.000 de contestații, dintre care peste 18.000 s-au soldat cu modificarea notei.
Fostul ministru Sorin Cîmpeanu declara, în 2021, că acei profesori care au greșit atât de mult în calcularea notei vor fi identificați și se vor lua măsuri împotriva lor, însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar anul 2022 a venit cu o situație mai gravă decât 2021: au fost depuse 21.856 de contestații la Evaluarea Națională, cele mai multe - peste 13.300 - fiind la limba română. A fost cel mai mare număr de contestații din ultimii 5 ani, depuse de peste 9% din totalul elevilor care au susținut Evaluarea Națională.
Dacă fac meditații au mai multe șanse
Anul trecut, după contestații, ponderea mediilor peste 5 a ajuns la 82,4%, în creștere cu 0,1% față de evaluarea inițială. A crescut și numărul elevilor cu media generală 10, 12 medii fiind calculate greșit inițial. De asemenea, 3.218 (15%) dintre note au fost modificate cu diferențe între 0,5 și 1 punct, iar 166 de note, cu diferențe între 1 și 2 puncte, iar 17 note au înregistrat diferențe mai mari de 2 puncte, dintre care 16 la Limba și literatura română și 1 la Matematică.
Au șanse să se autoevalueze cei care fac meditații, dar mulți pot rămâne cu media scăzută pe nedrept. „Este greu de explicat cum se ajunge în astfel de situații, baremul fiind foarte exact, întocmit în așa fel încât aprecierea subiectivă a profesorului care corectează să fie minimă. Cu toate acestea, diferențele sunt foarte mari, uneori, chiar și între cele două cadre didactice care corectează același test înainte de contestații, ceea ce arată că este vorba despre neatenție sau chiar despre rea intenție. Ministerul Educației face un efort lăudabil, pentru că ne pune la dispoziție conținutul testelor și baremele pentru corectare, dar nu toți elevii pot beneficia de asta, pentru că nu toți își amintesc exact ce au scris la test și nici nu au pe cineva care să-i ajute să facă evaluarea. Să zicem că astfel au mai multe șanse cei care sunt ajutați de profesorii lor și de unii dintre părinți, dar mulți pot rămâne cu notele calculate greșit, dacă le este teamă de o posibilă evaluare în minus”, explică o profesoară de Limba și Literatura Română.
Bani puțini, treabă de mântuială
Una dintre explicațiile care s-au găsit pentru aceste situații este plata primită de profesori pentru a corecta lucrările de la examenele naționale. Anul acesta, Ministerul Educației a majorat cu 30% sumele de bani primite de profesorii care se implică în desfășurarea Evaluării Naționale și a examenului de Bacalaureat 2023 – prin Ordinului de ministru nr. 4.483/2023. Astfel, un profesor asistent va primi 145 de lei pe zi, dacă participă la Evaluarea Națională, față de 110 lei pe zi, cât a primit anul trecut. Suma pe lucrare corectată crește cu 4 lei, de la 11 la 15 lei. Creșterea e mai mare pentru profesorii care corectează la examenul de bacalaureat, de la 120 la 157 de lei pe zi.
Indemnizația pe care o primește un președinte de comisie de evaluare la Bacalaureat, în centre de evaluare cu peste 750 de candidați, poate ajunge până la 2.895 de lei, iar președintele unei comisii de evaluare și contestații în centre cu peste 1.000 de candidați, la Evaluarea Națională, poate primi până la 1.794 de lei. Responsabilii cu derularea procesului de supraveghere și monitorizare audio- video primesc 1.053 de lei.
Sumele au crescut, dar nemulțumirile profesorilor au rămas, mai ales pentru că a crescut și inflația, iar noile tarife nu acoperă diferența. Astfel, e posibil să fie și anul acesta multe greșeli de evaluare.
Subiectele și baremele pentru corectare, afișate pe site-ul Ministerului Educației, îi ajută mai ales pe cei care au medii foarte mari și își pot aminti ce au scris la examene. Situația rămâne incertă pentru elevii care nu se pot evalua singuri.
