Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) atrage din nou atenția prim-ministrului României și partidelor politice că domeniul educației are nevoie de un buget consistent. Asociația a cerut din nou să fie primită în audiență la Ilie Bolojan, la 8 zile după prima solicitare, care a fost ignorată de premier. Reprezentanții studenților propun o dezbatere, inclusiv cu partidele politice, despre principalele probleme ale studenților. De la 1 ianuarie 2025, Guvernul a devenit ostil în relația cu mediul universitar, impunând, prin „Ordonanța trenuleț”, măsuri de austeritate care se bat cap în cap cu toate programele de investiții și politicile publice demarate de guvernele anterioare, inclusiv cu fonduri europene, cu scopul creșterii numărului de studenți din România. Fostul ministru al Educației, Daniel David, chiar explica, la preluarea primului mandat, că România are nevoie de mai mulți absolvenți de studii superioare, ca strategie de securitate națională, pentru a se reduce pericolul dezinformării, dar strategia s-a răsturnat brusc, în mod nejustificat.
Ideea reducerii fondurilor alocate de Guvern pentru studenți, a burselor și a numărului de locuri bugetate la universitățile de stat este diametral opusă celor lansate de foștii miniștri ai Educației, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca și Daniel David.
Studenții cer audiență la prim-ministrul Ilie Bolojan și solicită o dezbatere cu partidele politice, pentru a putea fi analizate corect nevoile mediului universitar, ANOSR cere alocarea, prin legile bugetului de stat, a cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, precum prevede art. 147 al Legii învățământului superior nr. 199/2023, pentru domeniul educației și cercetării.
Studenții mai cer revenirea la alocarea fondului de burse pe toată durata anului calendaristic (12 luni); creșterea procentului din salariul minim net din care se calculează valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similară cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut și reintroducerea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat.
De asemenea, ANOSR solicită creșterea contribuției din fonduri proprii a instituțiilor de învățământ superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numărul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitărilor studenților eligibili pentru burse sociale și revenirea la reducerea de 90% pentru studenți la transportul feroviar intern pe toate rutele.
ANOSR reunește studenți din 20 centre universitare din întreaga țară, din 31 de universități, atingând un număr de 138 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești. La nivel național, ANOSR este membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU - European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.
Cele mai dure decizii adoptate în educație
„Măsurile de austeritate adoptate în educație anul anterior sunt printre cele mai dure decizii adoptate în educație vreodată: transportul studenților este acordat limitat, doar pe ruta centru universitar - domiciliu, lucru nemaiîntâlnit în legislația din România; fondul de burse este redus cu aproximativ 52%, în vreme ce timp de cel puțin 10 ani, acesta a fost constant subfinanțat; dreptul studenților înscriși pe locuri cu taxă de a beneficia de burse este eliminat; bursele și fondul de burse și protecție socială sunt finanțate doar pe perioada activității didactice, o reducere de la 12 luni la aproximativ 9-10 luni”, transmite ANOSR, amintind că astăzi, coșul minim al unui student depășește suma de 2.000 lei lunar, în vreme ce aproximativ 44.000 de beneficiari au rămas fără sprijin și cuantumul bursei sociale este de 925 lei și deja a crescut abandonul universitar, în contextul în care România era oricum fruntașă, la nivel european, în privința abandonului.
Crește abandonul universitar
Reducerea cifrei de școlarizare și scăderile cheltuielilor de personal vor genera creșteri ale taxelor universitare în toate instituțiile de învățământ superior din țară, greutatea fiind pusă tot pe umerii studenților, mai arată ANOSR. Deși Ilie Bolojan a dat asigurări privind menținerea taxelor actuale pentru studenții care deja sunt înscriși la o facultate, efectele ar fi descurajatoare pentru cei care ar dori să intre la facultate în anii următori – după ce s-au investit sume considerabile, în perioada 2022-2024, pentru a crește numărul de studenți în universitățile românești.
Studenții au mai explicat Guvernului, începând din ianuarie 2025, că sprijinul financiar acordat de stat nu este „un moft”, ci o investiție în viitor. Acest principiu a stat la baza tuturor programelor de încurajare a tinerilor să facă studii universitare în România și chiar în alte țări, în ideea că vor lucra ulterior în România și vor aduce plusvaloare țării.
Inclusiv finanțarea transportului, bursele sociale, Programul „Primul student din familie”, lansat în 2024, și alte facilități fiscale acordate studenților au fost concepute pentru a crește numărul de tineri care merg la facultate și a scădea rata abandonului universitar. „Ordonanța trenuleț” aplicată din ianuarie 2025 a tăiat toate șansele României de a continua aceste programe de încurajare, iar abandonul universitar se agravează.
Strategii diametral opuse
România era și înainte de ianuarie 2025 pe ultimele locuri din Uniunea Europeană în privința procentului de tineri care fac studii universitare și pe primele locuri la abandonul anual al facultăților. Mulți dintre cei care primesc burse sociale se bazau pe transportul gratuit și pe alte facilități acordate de statul român până la 1 ianuarie, iar asociațiile studențești spun că după tăierea fondurilor vor fi foarte mulți obligați efectiv să renunțe la facultate, pentru a se putea întreține.
Fostul ministru al Educației, Daniel David, explica, la preluarea primului mandat, că „Educația e un risc de securitate națională” și de ce e nevoie de investiții în creșterea numărului de tineri români cu studii superioare, pentru reducerea pericolului dezinformării.
Politica actuală a Guvernului este diametral opusă față de cea a fostelor guverne din ultimii 10 ani,
David a susținut, în primul mandat, finanțarea puternică a universităților și a studenților, explicând că România are mai puțini studenți decât alte țări europene și are cel mai ridicat grad de abandon universitar.
Din politicile publice au rămas doar declarațiile
În septembrie 2024, fostul ministru Ligia Deca dubla fondurile pentru un program lansat în mandatul ei, pentru a atrage cât mai mulți tineri în universități. Se anunțase că valoarea totală a proiectelor pentru studenți depășea 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro se alocau regiunilor mai puțin dezvoltate, iar aproximativ 1,5 milioane de euro erau destinate regiunii București-Ilfov.
Creșterea accesului la învățământul superior pentru grupurile subreprezentate și defavorizate reprezenta o prioritate a noilor legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”. Programul „Primul student din familie” a fost lansat tot cu scopul de a sprijini tinerii din medii defavorizate să acceseze educația superioară, contribuind la reducerea decalajelor socio-economice dintre zonele urbane și cele rurale, pentru cel puțin 10.000 de elevi din familii cu resurse financiare limitate.
Pe 15 ianuarie 2025, Daniel David declara că avem prea puțini studenți și e nevoie de finanțare pentru a atrage mai mulți tineri către universitățile din România și pentru a reduce abandonul universitar. David i-a contrazis pe unii dintre colegii săi din mediul universitar care considerau că e nevoie de mai puţini studenţi şi mai buni. David explica atunci că România are prea puţini studenţi, iar țara noastră are nevoie ca procentul din populaţie care urmează studii de licenţă să crească.
„Dacă îi laşi în afara sistemului, devin victimele manipulării, devin victimele fake news-ului. Adevărul este că licenţa ar trebui să fie văzută astăzi ceea ce era, poate, liceul pe vremea bunicilor noştri”, a subliniat ministrul, atunci când explica de ce este nevoie de o finanțare mai puternică pentru sistemul universitar, inclusiv pentru burse.
Apoi, de Ziua Internațională a Educației, pe 24 ianuarie 2025, ministrul declara: „Educația devine aproape sinonimă cu țara, iar așa cum facem educația, așa devine și țara. Sistemul românesc de educație este unul complex și complicat, cu milioane de oameni implicați direct, iar restul țării format în cea mai mare parte din absolvenți ai acestui sistem. Educația devine astfel aproape sinonimă cu țara, iar așa cum facem educația, așa devine și țara! Dacă vrem o țară democratică și modernă, fondată pe știință și religie, în care să avem bunăstare, nu una autocrată și bizar-izolaționistă bazată pe pseudoștiință și pseudoreligie, în care bunăstarea va deveni un lux, ne trebuie o educație adecvată”, declara atunci Daniel David.
Țintim ultimul loc din UE
Universitățile din România sunt deja în criză de studenți, de mai mulți ani, mai ales pentru că în ultimii 10 ani a scăzut constant numărul absolvenților de liceu. Statisticile arată că mai puțin de 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au terminat o facultate, în timp ce media Uniunii Europene este de 43%. De asemenea, abandonul universitar se menține, în ultimii ani, la peste 50% în universitățile din România, cu mult peste media UE, la cele trei cicluri de studii, de licență, masterat și doctorat.
„Ordonanța trenuleț” de la finalul anului trecut, prelungită de actuala politică a Guvernului Bolojan taie, acum, toate șansele României de a continua programele de încurajare a tinerilor pentru a face studii universitare în România, iar abandonul universitar ne va duce pe ultimul loc din UE, în mod inevitabil.
Citește pe Antena3.ro
