Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înființată în baza Jalonului nr. 440 din PNRR, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) ar urma să fie desființată, conform unui proiect de lege inițiat de deputata USR Cristina Mădălina Prună. Aceasta vrea ca toate prerogativele agenției, dar și personalul să fie preluate de o direcție din cadrul SGG. Consiliul Legislativ susține că, dacă s-ar implementa această lege, s-ar încălca Constituția, deoarece SGG are calitatea de reprezentant al statului român ca acționar în companiile naționale. Iar AMEPIP are calitatea de verificator al respectării legislației privind guvernanța corporativă a acestor companii, ceea ce reprezintă un conflict de interese pentru SGG, dacă ar prelua atribuțiile agenției. Nici Guvernul Bolojan nu susține adoptarea legii, iar la Senat, singurii care au votat „pentru” au fost parlamentarii AUR și SOS România.
Demersul are numărul PLX 405/2025 și se numește „Propunere legislativă privind desființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP)” și este inițiat de către deputata USR Cristina Mădălina Prună.
Proiectul propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2026, AMEPIP, înființată în temeiul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, să se desființeze. Mai mult, de la aceeași dată de 1 ianuarie 2025, proiectul prevede că atribuțiile exercitate de către AMEPIP conform OUG nr. 109/2011 să fie preluate de către o direcție specializată, înființată în cadrul Secretariatului General al Guvernului, denumită „Direcția pentru Guvernanță Corporativă a Întreprinderilor Publice (DGCIP)”.
Această nouă direcție ar urma, conform legii propuse de deputata USR, să preia toate competențele, atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în sarcina AMEPIP, în condițiile și cu respectarea dispozițiilor aceleiași OUG nr. 109/2011.
„Până la data de 1 ianuarie 2026, Guvernul modifică corespunzător hotărârea privind organizarea și funcționarea Secretariatului General al Guvernului, pentru a asigura exercitarea atribuțiilor preluate”, se mai prevede în acest proiect de lege, care mai statuează și faptul că „personalul AMEPIP poate fi preluat prin transfer în cadrul DGCIP, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Secretariatului General al Guvernului, în condițiile legii”.
Demersul, justificat de deficitul bugetar
Deputata Cristina Mădălina Prună își justifică proiectul de lege printr-o expunere de motive în care susține că „desființarea AMEPIP se cere în contextul necesității urgente de reducere a dimensiunii aparatului administrativ, de a elimina instituțiile redundante și de a responsabiliza ministerele în gestionarea directă a întreprinderilor publice din subordine”.
„La mai bine de doi ani de la înființare, AMEPIP nu este pe deplin funcțională. Procedurile de selecție pentru conducerea agenției nu au fost validate de Comisia Europeană din cauza lipsei transparenței și a încălcării principiilor meritocratice. Acest lucru a dus la blocarea unuia dintre jaloanele esențiale din PNRR”, mai arată parlamentarul progresist.
Deputata Cristina Mădălina Pruna mai adaugă că „numărul angajaților AMEPIP este unul exagerat (maximum 88 de posturi). În plus, aceștia beneficiază de salarii majorate cu 50% față de nivelul maxim prevăzut pentru funcțiile publice în cadrul aparatului de lucru al Guvernului”. Expunerea de motive mai conține și afirmația conform căreia „într-un context în care România se confruntă cu un deficit bugetar excesiv și cu un aparat de stat supradimensionat, menținerea unei agenții care nu produce valoare adăugată netă și care nu a fost în măsură să îndeplinească niciun obiectiv concret este nejustificată”.
Lovitură de la Consiliul Legislativ
Consiliul Legislativ, care a avizat negativ proiectul de lege al deputatei USR, este, însă, de o cu totul altă părere fundamentată juridic. Mai exact, instituția avizatoare arată că AMEPIP a fost înființată prin Legea nr. 187/2023, în scopul îndeplinirii Jalonului nr. 440 din PNRR, referitor la optimizarea, la centrul Guvernului, a Grupului Operativ pentru Coordonarea și Monitorizarea Politicilor de GUvernanță Corporativă.
Astfel, potrivit HG nr. 137/2020 privind organizarea și funcționarea Guvernului, Secretariatul General al Guvernului exercită atribuțiile de autoritate publică tutelară pentru operatorii economici la care reprezintă statul în calitate de acționar. „În această calitate, Secretariatul General al Guvernului exercită, în numele statului, calitatea de acționar la companii naționale, societăți naționale și societăți la care statul este acționar unic”, se arată în avizul emis.
În același document, se precizează că, pe de altă parte, potrivit OUG nr. 109/2011, AMEPIP are rolul de a stabili politica de guvernanță corporativă, de a coordona implementarea regulilor în domeniu la nivelul autorităților publice tutelare, de a le monitoriza și evalua, respectiv de a aplica sancțiuni pentru abaterile identificate.
„Desființarea AMEPIP și preluarea atribuțiilor acesteia de către o direcție din cadrul Secretariatului General al Guvernului ar însemna ca această din urmă instituție să-și monitorizeze și să-și evalueze propria activitate, ceea ce ar înfrânge chiar rațiunea instituirii regulilor de monitorizare și evaluare prin actul normativ de bază. Preluarea de către SGG a atribuțiilor AMEPIP i-ar conferi acestuia chiar calitatea de specialitate, contrar rolului stabilit prin actul normativ cadru în materie și contrar dispozițiilor articolului 1 alineat 5 din Constituție, referitoare la obligativitatea respectării legii”, conchide Consiliul Legislativ.
Inițiatoarea, „trădată” de propriul partid în Camera Superioară
Până și Guvernul României, sub semnătura premierului Ilie Bolojan, a transmis Parlamentului că Executivul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. În răspunsul respectiv, Guvernul arată că „în legătură cu preluarea aribuțiilor AMEPIP de către o direcție din cadrul SGG, aceasta ar ridica o serie de dificultăți” și că, dacă legea ar intra în vigoare în această formă, „ar fi afectate raporturi sau relații juridice născute sub vechea reglementare”.
Inițial, propunerea legislativă a ajuns la Senat, unde Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru muncă au emis, fiecare, un aviz negativ. De asemenea, Comisia pentru administrație publică, Comisia Juridică și Comisia economică au redactat un raport comun de respingere.
La data de 15 octombrie 2025, proiectul de lege al deputatei USR Cristina Mădălina Prună a intrat la vot în Plen. Cu o prezență de 121 de senatori, legea a picat cu votul a 70 de parlamentari, dintre care 11 neafiliați, 18 de la PNL, 33 de la PSD și 8 de la UDMR.
Pentru adoptarea acestui proiect de lege au votat, culmea, 31 de senatori, dintre care 26 de la AUR și 5 de la fostul grup parlamentar SOS România din Senat. Au existat, de asemenea, 20 de abțineri, dintre care 18 au fost de la USR, adică exact formațiunea din rândurile căreia provine inițiatoarea.
La data de 20 octombrie 2025, proiectul respins de Senat a ajuns la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Citește pe Antena3.ro
