Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei doi inițiatori explică faptul că au constatat că, de regulă, instanțele aplică limita minimă a pedepselor prevăzute de lege pentru astfel de infracțiuni, care este de trei ani, și suspendă executarea pedepselor sub supraveghere. Supusă avizelor, legea propusă este făcută „praf” de Consiliul Economic și Social, care atrage atenția că, dacă ar trece în varianta livrată, ar putea genera pedepse și pentru complici care au renunțat să-l mai ajute pe infractor. CSM atrage atenția că doar un judecător poate individualiza o pedeapsă, în funcție de specificul fiecărui dosar, iar dacă și-ar dori cu adevărat să rezolve această chestiune, parlamentarii ar trebui să majoreze cuantumul pedepselor pentru astfel de infracțiuni.
Propunerea legislativă în discuție, care vizează completarea articolului 91, alineat 3, din Codul penal, a fost inițiată de președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, și de deputatul PSD Florin Manole și a fost înregistrată, spre dezbatere, la Senatul României.
Proiectul își propune ca la articolul 91 din Codul penal, după alineatul 3 indice 1, să se introducă un nou alineat, 3 indice 2, care să prevadă că „nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la articolele 209, 210 și 211”. Este vorba despre sclavie (articolul 209 Cod penal), care reglementează că punerea sau ținerea unei persoane în stare de sclavie, precum și traficul de sclavi se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani. De asemenea, articolul 210 Cod penal, care incriminează infracțiunea de trafic de persoane, respectiv articolul 211 Cod penal, care incriminează infracțiunea de trafic de minori, prevăd pedepse cu închisoarea de la 3 la 10 ani.
Inițiativa pare să copieze celebra Lege „Anastasia”, depusă de senatorul PSD Robert Cazanciuc și trecută de Parlament, potrivit căreia săvârșirea omorului din culpă de către un șofer care a condus fără permis, sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, se pedepsește cu închisoarea, fără posibilitatea ca instanța să dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
România, țară de origine. Europa, loc de destinație
Potrivit celor doi deputați social-democrați inițiatori, combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, „ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex și transfrontalier al acestui fenomen, a mobilității și flexibilității grupurilor organizate, în paralel cu profesionalizarea infractorului cu specializare pe segmentul victimizării ființelor”.
Autorii propunerii legislative susțin că, în ultimii ani, România a fost, în principal, o țară de origine pentru victimele traficului de persoane, într-o situație de vulnerabilitate crescută a unor segmente de populație în căutare de oportunități mai bune de viață. „Țările din vestul Europei au continuat să păstreze statutul de țări de destinație pentru cetățenii români atrași de situații de trafic și exploatare, unde există o cerere crescută pentru forța de muncă ieftină și necalificată, pentru servicii sexuale sau unde există contextul pentru tolerarea cerșetoriei”, se arată în expunerea de motive.
Mai mult, în documentul citat se precizează că „în ultimii ani, s-au menținut modurile de exploatare clasice, respectiv exploatarea sexuală, exploatarea prin muncă forțată și obligarea la practicarea cerșetoriei. (…) Traficul intern rămâne preponderent, o proporție semnificativă fiind exploatată pe teritoriul României. Traficul intern vizează exploatarea sexuală a tinerelor cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani. Principalele țări de destinație, în perioada 2015-2019, au fost Italia, Spania, Germania și Marea Britanie”.
Statistici invocate
Alfred Simonis și Florin Manole susțin, de asemenea, că, în România, numărul persoanelor condamnate pentru trafic de persoane a scăzut, în ultimii ani, de la 312 în 2016, la 120 în 2019. Iar în ceea ce privește pedepsele, în 2016, 31 au fost pedepse cu închisoarea de peste 10 ani, 80 au fost de la 5 la 10 ani, 35 au fost de la 1 la 5 ani, iar 72 au fost cu suspendare.
„Majoritatea pedepselor cu închisoarea pentru trafic de persoane sunt în partea inferioară a baremului de pedeapsă. Pentru că pragul inferior al pedepsei este de 3 ani, există cazuri în care judecătorii pot da pedepse cu suspendare, iar această practică se regăsește într-un număr considerabil de cazuri”, subliniază inițiatorii acestei propuneri legislative.
Aceștia mai susțin că, „în scopul descurajării traficului de persoane și de minori, trebuie eliminată posibilitatea de suspendare a executării pedepsei sub supraveghere, în cazul acestui fenomen”.
CSM: Ar trebui lăsat la aprecierea instanței modul de executare a pedepsei
În avizul dat legii, Consiliul Economic și Social (CES) susține că suspendarea executării pedepsei, în cazul infracțiunilor săvârșite în formă continuată, inclusiv pentru infractori sau complici, este posibilă doar în cazul aplicării minimumului de pedeapsă prevăzut de lege sau în cazul aplicării de circumstanțe atenuante și doar pentru formele infracțiunilor cu minimumul de pedeapsă de 3 ani de închisoare. „Alta este situația infracțiunilor săvârșite în forma tentativei, când condamnarea cu suspendarea executării pedepsei este mai ușor de realizat”, precizează CES. Conform acestui aviz, este necesară condamnarea exclusiv la pedepse cu executare în cazul infracțiunilor consumate de sclavie, de trafic de persoane și de trafic de minori. „Dacă inițiativa este adoptată în forma propusă, o persoană care promite că va favoriza infractorul, dar refuză să îl ajute când este solicitată, chiar și în situația în care autorul realizează infracțiunea în forma tentativei și nu este realizată propriu-zis exploatarea de persoane, va fi condamnată inevitabil la închisoare cu executare”, se mai arată în acest aviz.
Guvernul Ciolacu a transmis Senatului un punct de vedere potrivit căruia „Parlamentul va decide cu privire la oportunitatea adoptării acestei inițiative legislative”.
În schimb, Consiliul Superior al Magistraturii este de părere că modalitatea de individualizare a executării pedepsei aplicate acestei infracțiuni ar trebui lăsată, în continuare, la aprecierea instanței de judecată, care analizează fiecare cauză în funcție de particularitățile acesteia. „Dezideratele concrete din expunerea de motive ar putea fi atinse prin intermediul majorării limitelor de pedeapsă pentru infracțiunile respective”, mai arată CSM.
