
În timp ce capii marilor rețele de trafic și distribuție de narcotice nu prea sunt deranjați de autoritățile din România, iar acțiunile de prevenție a consumului sunt anemice până la inexistente, aleșii au mai „croșetat” o lege care vizează consumatorii și dependenții de droguri. Concret, aceștia vor putea fi internați fără voia lor, pentru tratament de specialitate, în anumite situații, cum ar fi, spre exemplu, dacă sunt minori ori dacă au un comportament care prezintă un pericol iminent de vătămare pentru el însuşi sau pentru alții, potrivit unui proiect de lege pus pe masa senatorilor, la începutul acestei săptămâni.
Propunerea legislativă înregistrată luni, 24 februarie, la Senat, vizează modificarea Legii nr.143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, astfel încât aceasta să permită internarea și tratarea consumatorilor de droguri fără a li se mai cere acordul, și este semnată de 18 deputați, majoritatea de la PSD.
Deputatul Eugen Neaţă (PSD Vâlcea), unul dintre cei trei inițiatori ai proiectului de lege, anunța încă din vara anului trecut că intenționează să facă o astfel de modificare legislativă, în contextul în care sunt tot mai mulţi părinţi ai unor tineri care se confruntă cu dependența de droguri, care nu pot interveni pentru a-i ajuta cu tratamentul de dezintoxicare.
„Pentru drogați scăpați de sub control familial”
Potrivit unor postări ale parlamentarului de pe rețelele sociale, chiar acești părinți i-au cerut să iniţieze o completare a legii „care să le permită să decidă în numele copiilor lor adulţi, aflaţi într-un stadiu critic al dependenţei de substanţe interzise”.
Prin urmare, inițiativa legislativă pusă acum pe masa senatorilor vizează internarea nevoluntară „pentru drogați scăpați de sub control familial”.
„Am povestit în urmă cu câteva luni despre familiile care mi s-au plâns de efectul distrugător pe care îl au asupra lor membri care consumă droguri și care refuză să se trateze de dependență, manifestându-se cu violență în intimitatea caselor în care se găsesc. Unii dintre ei și-au ucis copiii, frații, părinții. (...) Au murit deja destui oameni nevinovați uciși de cei deveniți greu de controlat de familiile consumatorilor violenți”, scrie deputatul PSD pe Facebook.

„Dreptul de a-ți ucide apropiații și de a invoca apoi consumul de stupefiante nu este printre cele acceptate. Dreptul de a primi instrumente legislative pentru a-ți proteja viața de cel care scapă de sub control ca urmare a consumului de droguri, devenit violent în spațiul familial, trebuie oferit fiecărei familii de români. Acest lucru face inițiativa mea legislativă”, a scris deputatul pe pagina sa de Facebook.
În ce situații vor putea fi internați forțat
Conform legislației actuale, o persoană care consumă ilicit droguri aflate sub control național „poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri”, iar „manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document”.
Inițiatorii proiectului propun, practic, adăugarea unui nou alineat după alin. (2) din art. 22 din L. 143/2000, care prevede că „în cazul consumatorului și consumatorului dependent se instituie internarea nevoluntară și tratament de specialitate în următoarele situații:
a) comportamentul pacientului reprezintă un pericol iminent de vătămare pentru el însuși sau pentru alte persoane;
b) pacientul nu are capacitatea psihică de a înțelege starea de boală și necesitatea instituirii tratamentului medical;
c) pacientul suferă de o tulburare psihică gravă și judecata îi este afectată, iar neintenarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale;
d) pacientul este minor sau pus sub interdicție”.
Toți consumatorii, considerați din start „pacienți”
Practic, inițiatorii proiectului de lege îi bagă în aceeași oală, a „pacienților”, pe toți consumatorii de substanțe interzise, chiar și în cazul celor cu consum ocazional.
Documentul prevede, de asemenea, o derogare, în cazul consumatorilor și dependenților de droguri, de la prevederile art. 53 din Legea sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice (L. 487/2002), care stipulează că „procedura de internare nevoluntară se aplică numai după ce toate încercările de internare voluntară au fost epuizate”.
Mai mult, din proiectul inițiat de deputatul Eugen Neaţă, fost polițist, nu reiese nici cine anume ar putea să ia decizia de internare a unui consumator sau dependent de droguri, fără acordul acestuia.
Conform Legii sănătății mintale și a protecției persoanelor cu tulburări psihice, prin internare nevoluntară se înțelege „internarea împotriva voinței sau fără consimțământul pacientului”, iar solicitarea de a interna un astfel de pacient cu probleme psihice poate veni de la medicul de familie sau medicul psihiatru care are în îngrijire această persoană, de la familie, de la reprezentanții administrației publice locale cu atribuții în domeniul social-medical și de ordine publică, reprezentanții poliției, jandarmeriei sau ai pompierilor, precum și de către procuror sau de la instanța de judecată civilă, „ori de câte ori apreciază că starea sănătății mintale a unei persoane aflate în cursul judecății ar putea necesita internare nevoluntară”.
Însă, în acest caz, internarea fără consimțământul pacientului se poate face numai după ce un medic psihiatru abilitat hotărăște că persoana suferă de o tulburare psihică și consideră că: din cauza acestei tulburări psihice există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane sau, în cazul unei persoane suferind de o tulburare psihică gravă, neinternarea ar putea antrena o gravă deteriorare a stării sale sau ar împiedica să i se acorde tratamentul adecvat.
Centrele de dezintoxicare și recuperare, deocamdată doar pe hârtie
De asemenea, inițiatorii nu precizează unde anume ar putea fi internați cu forța acești consumatori de substanțe interzise, având în vedere că România are extrem de puține centre specializate pentru a trata persoanele dependență de droguri, iar, potrivit specialiștilor, spitalele și secțiile de psihiatrie nu sunt adecvate pentru sprijinirea consumatorilor de substanțe interzise, care necesită îngrijire bazată pe tratamente de reabilitare, servicii de reducere a efectelor nocive și alte servicii medicale și sociale.
Abia în vara anului trecut, în legea privind privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri a fost introdus un articol care prevede înființarea, în subordinea Ministerului Sănătății, a unor centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri ca instituții specializate pentru recuperarea socială a persoanelor dependente de droguri, în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
„În România, în momentul de față, serviciile adresate consumatorilor de droguri, atât în ceea ce privește activitatea de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, cât și serviciile specializate sunt disponibile la nivel teoretic atât pentru persoanele consumatoare din marile orașe ale țării, cât și pentru persoanele consumatoare aflate în sistemul penitenciar”, spun chiar inițiatorii proiectului de lege, în expunerea de motive.