Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Doi deputați SOS România au înaintat Parlamentului un proiect de act normativ pentru instituirea zilei de 5 octombrie drept „Ziua Drepturilor Electorale în România”. Ei vor ca instituțiile statului, începând cu AEP, Parlamentul, Președinția și autoritățile locale să organizeze „festivități” comemorative dedicate zilei în care CCR a decis că Diana Ivanovici Șoșoacă nu a putut candida la alegerile prezidențiale din anul 2024. Legea a picat la Senat, săptămâna aceasta, și a fost transmisă Camerei Deputaților – for decizional.
Culmea tupeului politic este atinsă în Parlamentul României, unde doi deputați de la SOS România, Verginia Vedinaș și Ionel Goidescu au redactat și înregistrat în procesul legislativ un proiect de lege, denumit „propunere legislativă privind declararea zilei de 5 octombrie ca «Ziua Drepturilor Electorale»”.
Proiectul, având numărul PLX 183/2025, cuprinde trei articole. În primul articol, se prevede că „se declară ziua de 5 octombrie ca «Ziua Drepturilor Electorale» în România”. La al doilea articol, inițiatorii propun ca „în cadrul Zilei Drepturilor Electorale în România, Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze o festivitate prin care se omagiază semnificația drepturilor electorale în consolidarea democrației și a statului de drept în România și în alte state democratice ale lumii”.
De asemenea, la articolul 3 al acestui proiect de act normativ, se menționează că „manifestări omagiale pot fi organizate și de către Parlamentul României, Președintele României și autoritățile administrației publice locale și județene, în calitatea acestora de organe reprezentative la nivel central și local”.
Concret, cei doi parlamentari SOS România vor să se implementeze această lege, pentru a „omagia” interzicerea candidaturii Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, în octombrie 2024. Numai că, în rapiditatea cu care s-a redactat expunerea de motive, autorii proiectului au greșit, în mai multe rânduri, inclusiv luna în care candidatura acesteia a fost interzisă.
Autorii au încurcat, de mai multe ori, luna în expunerea de motive
În documentul la care facem referire, se precizează că „deviațiile de la exercitarea neîngrădită a drepturilor electorale au devenit din ce în ce mai frecvente și au culminat în anul 2024, prin Hotărârea CCR nr. 2 din 5 noiembrie 2024 (hotărârea a fost pronunțată în 5 octombrie 2024 - n.red.), publicată în Monitorul Oficial din 8 octombrie 2024, s-a anulat Decizia BEC nr. 81D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii și a semnului electoral ale doamnei Diana Ivanovici Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din anul 2024, cu consecința interzicerii dreptului acesteia de a participa la alegerile pentru funcția de președinte”.
În continuare, cei doi deputați SOS România scriu că „la o lună după aceea (în realitate, la două luni – n.red.). Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 32/2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea președintelui României din anul 2024. Ulterior acestei date, au fost adoptate și alte hotărâri ale Curții Constituționale, prin care s-a interzis participarea la alegeri a unor competitor electorali”.
Din nou, se arată că „Hotărârea nr. 2 din 5 noiembrie 2024 (este din 4 octombrie 2024 – n.red.) a fost prima hotărâre a CCR prin care în România a fost interzis dreptul unei persoane să candideze, invocându-se alte condiții decât cele prevăzute expres de Constituție. Acest lucru a rezultat din interpretarea că respectivul candidat ar fi avut o conduită sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acestora, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”.
CCR, atacată și pentru că a anulat alegerile din 2024
Inițiatorii acestui proiect sunt de părere că toate aceste considerente pentru care CCR a interzis o candidatură „au reprezentat un moment în care a declanșat o adevărată «cutie a Pandorei». Avem în vedere că, prin anularea turului I al alegerilor pentru Președintele României desfășurată în 24 noiembrie 2024, au fost aruncate la un coș rușinos al istoriei un număr de 3.892.901 de voturi, fiind anulate implicit voturile acelor alegători care au votat pentru primii doi candidați rămași în competiție”.
Data greșită este menționată încă o dată în document, când deputații autori au scris că „ziua de 5 noiembrie 2024 (în realitate, se referă la 5 octombrie – n.red.) va rămâne ca un stigmat pe obrazul istoriei României, al democrației și al statului de drept. Consecințele ei se vor resimți multă vreme de acum încolo. Ele au determinat nemulțumiri în rândul populației. (…) De aceea, apreciem că ziua de 5 octombrie trebuie să devină Ziua Drepturilor Electorale în România. Să celebrăm această zi, spre a ne aduce aminte că democrația și statul de drept nu pot exista fără exercițiul deplin al drepturilor electorale”.
Printre susținători se numără și „fugari” transferați la alte partide
Și mai interesant decât proiectul de lege în sine este faptul că inițiativa este susținută cu semnătură de încă 32 de senatori și deputați. Printre aceștia se numără și unii parlamentari plecați din SOS România, cum ar fi Iosif Florin Jianu (plecat la PSD), Cosmin Gușă (plecat la AUR) și Olga Onea, devenită senator neafiliat.
Proiectul de lege a intrat, inițial, în atenția comisiilor avizatoare. La data de 28 aprilie 2025, Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, însă, în aceeași zi, Consiliul Economic și Social (CES) a avizat negativ legea, arătând că „proiectul este lipsit de caracterul normativ al unui act cu putere de lege” și că „el instituie în sarcina AEP organizarea unor «festivități», pentru că nu sunt prevăzute sumele de finanțare și care, prin natura ei de eveniment, reprezintă o imixtiune în organizarea activității acestei autorități”.
Senatul a respins proiectul. Camera Deputaților va da votul decisiv
Inițial, legea a intrat la vot în Senat, fiind înscrisă pe rol la data de 20 martie 2025. La data de 28 mai 2025, Comisia pentru Administrație Publică și Comisia pentru Drepturile Omului au înaintat Plenului Senatului un raport de respingere. Proiectul a intrat la vot la data de 2 iunie 2025, când, la o prezență de 126 de senatori, 88 au votat pentru raport și împotriva adoptării proiectului de lege, 42 au votat contra raportului de respingere și pentru adoptarea inițiativei, iar un senator s-a abținut de la vot.
Au votat pentru adoptarea legii 26 de senatori de la AUR, 9 senatori de la SOS România și 7 senatori neafiliați. Cel care s-a abținut de la vot a fost senatorul neafiliat Daniel Paul Romeo Gheorghe (ex-SOS România).
La data de 4 iunie 2025, proiectul de lege a fost prezentat Biroului Permanent al Camerei Deputaților, care este forul decizional. În acest moment, el se află pe masa Comisiei Juridice, de Disciplină și Imunități, care trebuie să înainteze raportul final până pe data de 26 iunie 2025.
Citește pe Antena3.ro
