Chestorul Mihai Gheorghe, seful Oficiului National pentru Protectia Martorilor, ofera detalii legate de activitatea institutiei sale.
Modificarea formelor de proprietate, economia de piata, dreptul la libera circulatie au generat diversificarea gamei de infractiuni si aparitia activitatilor criminale organizate. In replica la fenomenul infractional au fost adoptate legi specifice, printre care Legea privind protectia martorilor. Nou-infiintatul Oficiu National pentru Protectia Martorilor functioneaza, de anul trecut, sub conducerea chestorului Mihai Gheorghe. ION ALEXANDRU- Jurnalul National: In ce
consta protectia martorilor
in Romania?
Mihai Gheorghe: Legea protectiei martorilor, mai ales aplicarea ei ofera posibilitatea persoanelor audiate in calitate de martori sa aduca probe determinante in aflarea adevarului, fara teama unor consecinte. Legea se adreseaza si persoanelor care au comis infractiuni grave sau deosebit de grave, iar prin comportamentul lor in cadrul procesului penal contribuie la o buna infaptuire a justitiei, in sensul ca pot fi trase la raspundere toate persoanele care au comis faptele penale respective sau sa se recupereze intregul prejudiciu. Cand vorbim de fapte grave si deosebit de grave ne referim la cele din sfera crimei organizate, la marii corupti, la infractiunile contra sigurantei statului, la infractiunile de terorism, cele privind viata si integritatea persoanei, omorul deosebit de grav sau talhariile urmate de omor, cele de spalare de bani, traficul de droguri si de fiinte umane etc.
Care este modelul dupa care functioneaza in Romania acest program?
Ne-am inspirat dupa legislatia occidentala si este o combinatie intre legea americana si cea britanica. Le-am considerat cele mai bine stipulate si care raspund tuturor cerintelor unei asemenea activitati. Am avut in vedere infractiunile foarte grave, deoarece nici un stat din lumea asta nu-si permite sa cheltuiasca bani multi intr-o asemenea operatiune pentru fapte minore.
Citește pe Antena3.roȘoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri - Care este organizarea
oficiului?
ONPC este o directie in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, cu un director, trei sefi de servicii, un contabil-sef si personalul aferent gospodaririi. Ne-am organizat in luna martie 2003 si functionam efectiv din iunie 2003.
- Cine va finanteaza?
Dupa cum spune legea, sursa noastra de finantare este bugetara. Se aloca un buget special Ministerului Administratiei si Internelor de la bugetul de stat pentru aceasta activitate de protectie a martorilor. Deocamdata, anul acesta este prevazuta o suma care, evident, nu ne va ajunge.
- Infractorii primesc sprijinul
dumneavoastra?
Legea urmareste acest lucru: o persoana care este audiata in calitate de martor sa ofere date si informatii determinante pentru aflarea adevarului, iar procurorul sau judecatorul sa solicite Oficiului National pentru Protectia Martorilor sprijinul ca persoanei respective sa nu i se intample nimic care sa-i puna in pericol viata si sanatatea, a sa sau a familiei sale. Bineinteles ca se "cantareste" daca persoana respectiva ajuta justitia prin datele pe care le ofera si daca merita sa fie inscrisa in programul de protectie.
- Alte genuri de martori?
In cadrul unui proces penal pot fi audiate in calitate de martori si persoanele care au luat la cunostinta cu totul intamplator de savarsirea unor infractiuni grave, insa se tem sa declare ce stiu in fata procurorului sau la instanta. O alta categorie de martori prevazuta de lege o reprezinta cei deja condamnati, care se afla in executarea unei pedepse privative de libertate.
- Care sunt "serviciile" pe
care le oferiti?
Programul, care se realizeaza numai cu acordul persoanei in cauza, poate consta in audierea cu alte date de identitate, protejarea declaratiei, masuri de paza pe timpul transportului la instanta sau la domiciliu, asigurarea unor sisteme de alarmare la domiciliu, punerea sub ascultare a telefonului cu aprobarea martorului si a judecatorului, schimbarea domiciliului si chiar a infatisarii. Toate aceste activitati le desfasoara Oficiul National pentru Protectia Martorilor pe cheltuiala proprie.
- Cati martori protejati in
prezent?
Avem, pana in prezent, sapte persoane incluse in programul de protectie a martorilor.
- Cat costa un subiect?
Este greu de apreciat cat anume se cheltuieste cu un asemenea martor, deoarece depinde de masurile care se iau in cadrul schemei de protectie si asistenta, de perioada de timp, de numarul membrilor familiei etc. Nici un caz nu seamana cu altul. Cel mai putin costisitor este martorul caruia ii acordam paza de la domiciliu catre instanta, aproximativ 50 de milioane de lei. Cel mai scump martor ar fi acela care ar parcurge absolut toate etapele programului, suma putand depasi 30.000 de euro.
- Martorii au incredere in
acest program?
Trebuie sa aiba incredere in activitatea desfasurata de Oficiul National pentru Protectia Martorilor. Toate persoanele care sunt implicate in munca respectiva sunt constiente ca pedeapsa este inchisoarea in cazul unor deconspirari din culpa.
- Care sunt efectele acestui
program?
Avem pana acum rezultate foarte bune. Anchetatorii de la Parchet sau din Politie sunt multumiti ca au existat cazuri in care, cu sprijinul nostru, au putut proba cu mai multa usurinta activitati de crima organizata; fiind arestati chiar toti membrii unei grupari mafiote. Am mai avut o situatie cand o femeie a stiut despre activitatea unei retele de traficanti de carne vie. A sesizat Parchetul, fiind introdusa cu succes in programul de protectie a martorilor.
- Aveti multe solicitari?
Foarte multe solicitari vin din penitenciare, de la persoane condamnate pentru alte fapte decat acelea despre care sunt dispuse sa vorbeasca, spunandu-ne ca au stiinta despre savarsirea unor fapte foarte grave. Sunt multe persoane arestate care solicita sa dea date si informatii despre o fapta, cerand in schimb reducerea pedepsei pentru care au fost condamnate intr-o alta fapta. Din pacate pentru ei, asta nu este posibil. Suntem zilnic asaltati cu scrisori de acest gen.
- Ce obiective aveti ca
director al ONPM?
Mi-am dorit foarte mult sa infiintam acest oficiu ca structura, fiind organizata prin redistribuirea unor cadre, cu exceptia psihologilor, care au fost adusi prin concurs din afara ministerului. Practic, ONPM functioneaza de circa opt luni. Ne-a trebuit un sediu, pe care l-am obtinut prin amabilitatea domnului rector al Academiei de Politie, prof. univ. dr. Costica Voicu, sediu care este aproape gata amenajat. Imi doresc sa fie aprobat Regulamentul de aplicare a legii de catre Guvern. Asta se va intampla cel mai probabil in aprilie-mai. De asemenea, ne dorim sa incheiem protocoale cu alte structuri similare din strainatate. Sunt convins ca viitorul va fi acela de a colabora cu structurile altor state. Dorim, evident, un buget real pentru activitatea pe care o desfasuram, trebuind sa ne luptam pentru atragerea de fonduri, altele decat cele bugetare.
CV
Chestorul Mihai Gheorghe se considera un politist get-beget. Are 52 de ani si este absolventul Academiei de Politie si al Facultatii de Drept. In 1979 a fost repartizat la Politia Capitalei, unde a lucrat pana in 2003. A devenit seful Politiei Economice din Capitala, dupa care director adjunct al Politiei Judiciare, prim-adjunct al directorului Politiei Capitalei, dupa care a fost numit directorul acestei institutii. Este casatorit si are o fata de profesie jurist.
Martori intimidati si amenintati cu moartea
Se cunosc foarte putine lucruri despre natura si telul activitatilor si modalitatilor concrete de intimidare a martorilor. Cu toate acestea, fenomenul este deja "fumat" in statele occidentale si reprezinta o caracteristica a coruptiei, a traficului de influenta, a crimei organizate si, in general, a infractiunilor contra vietii si sanatatii persoanelor. "Necesitatea unei reglementari distincte si clare in domeniul protectiei martorilor (persoane care furnizeaza informatii) este data de realitatile fenomenului criminologic din Romania. Aparitia Oficiului National pentru Protectia Martorilor are menirea de a eficientiza activitatea judiciara si ajuta in mare masura la indeplinirea prevederilor Capitolului 24, "Justitie si Afaceri Interne", prevazute in programul de aderare la UE. Legea 682/2002 stabileste ca din categoria infractiunilor grave fac parte infractiunile contra pacii si omenirii, contra sigurantei statului sau sigurantei nationale, terorismul si infractiuni de sorginte criminal organizate.
Armament pentru infractorii pocaiti, acordat prin lege
Potrivit Legii protectiei martorilor, categoriile de persoane care, prin informatiile furnizate, pot beneficia de protectie se numara, pe langa un martor necunoscut cu antecedente prenale, si persoane care se afla in cursul executarii unei pedepse cu inchisoarea sau la infractorii care dau date despre alti infractori. De curand, Guvernul a adoptat proiectul Legii privind regimul armelor si munitiilor, in textul ei facandu-si aparitia urmatorul paragraf: "Armele de aparare si paza pot fi procurate numai de catre urmatoarele categorii de persoane: a) demnitari, magistrati (...) 2) personalul Garzii Financiare (...), 3) persoanele incluse in programele de protectie a martorilor, pe perioada in care au aceasta calitate", deci si infractorii protejati prin protectia martorilor. Conducerea ONPM sustine, insa, ca armamentul poate fi acordat martorilor protejati numai dupa o atenta
Complicea lui Passaris, caz tipic de martor ce trebuie protejat
inca, virgina in Romania. Faptul ca un asemenea act normativ nu este deloc un moft este certificat de asasinatul de la casa de schimb valutar "Le petite Bijou", din centrul capitalei, crima ce-l are in centrul atentiei pe grecul Konstantinos Passaris. Asasinul a fost insotit in noaptea crimei de o femeie. Aceasta a asistat la impuscarea celor doi angajati si la furtul banilor din seif. Mioara Badila a fost data, impreuna cu Passaris, in urmarire generala. Dupa prindere a fost judecata si condamnata la un an si jumatate de inchisoare, pedeapsa pentru care a fost gratiata. Multumita informatiilor pe care Mioara le-a dat anchetatorilor, cazul Passaris a ajuns pe masa judecatorilor, magistratii putand, chiar si dupa o serie de amanari, sa pronunte sentinta - condamnarea pe viata a ucigasului.