PSD cere eliminarea impozitului pe solare 

Majorarea de taxe și impozite pentru echilibrarea bugetului poate fi aplicată de Guvern începând cu 1 ianuarie 2026, după ce Curtea Constituțională a respins o contestație depusă de  AUR. Noua lege, pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspundere în Parlament, vine și cu o măsură care îi va taxa foarte tare pe cei care mai fac legumicultură în curți. Mulți dintre politicienii din arcul guvernamental spun că nu au știut de această prevedere, iar alții susțin că nici măcar nu s-a discutat în Guvern o astfel de măsură. Deși este un mister cum a trecut acest impozit de Guvern și Parlament, el se va aplica de anul viitor, dacă nu se vine rapid cu un amendament la lege.

Ministrul Agriculturii declara, după ce cotidianul Jurnalul a semnalat primul introducerea acestui impozit, că el a fost introdus de Ministerul Finanțelor în lege. „Impozitarea serelor și solarelor în România nu se poate face pentru că în Codul Fiscal un solar în România pe persoană fizică nu se poate calcula constituțional”, declara ministrul Agriculturii. Cum nimeni nu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu aspectul invocat de ministrul Barbu, impozitul rămâne în vigoare. 

Ce spun noile prevederi

Conform, noilor prevederi, construcțiile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor vor fi impozitate. Aceste clădiri nu vor mai beneficia de scutire totală, ci vor fi impozitate la jumătate din nivelul aplicabil clădirilor similare cu altă destinație. Noile reguli intră în vigoare în 2026, iar oamenii vor fi informați de autoritățile locale cu privire la procedurile și termenele aplicabile. Autoritățile centrale și locale urmează să clarifice în perioada următoare detaliile de implementare ale viitoarelor impozite. Astăzi,  în Codul Fiscal clădirile care au această destinație sunt scutite de impozitul pentru clădiri.

PSD cere OUG 

PSD a solicitat deja Executivului să adopte o ordonanță de urgență pentru eliminarea acestui impozit care a stârnit nemulțumirea.  „Având în vedere că legea care conține această prevedere a trecut examenul de constituționalitate, Guvernul poate interveni printr-o ordonanță de urgență prin care să se revină la reglementarea anterioară, potrivit căreia solarele și alte asemenea anexe gospodărești erau scutite de impozit. PSD consideră că astfel de impozite, care au un impact cu totul marginal asupra veniturilor statului, nu fac decât să-i nemulțumească pe români, fără a rezolva problema de fond a dezechilibrului bugetar”, se arată într-un comunicat de presă al PSD.

De asemenea, PSD mai solicită miniștrilor celorlalte partide „să transpună în mod fidel deciziile politice care vizează domeniile lor de activitate, fără a mai introduce alte elemente care nu au fost agreate în cadrul coaliției de guvernare”, se mai arată în comunicatul citat.

Ce aduce noua lege

1. Creșterea impozitelor pentru locuințe și terenuri (din 2026)

• Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp  la 2.677 lei/mp (creștere de aproape 80%);

• Locuințe fără utilități: de la 894 lei/mp la 1.606 lei/mp;

• Pentru clădirile rezidențiale de peste 2,5 milioane lei se va aplica o taxă suplimentară de 0,9% pe suma care depășește acest prag;

• Terenurile vor avea valori impozabile ajustate în funcție de destinație (cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale);

• Toate evaluările imobilelor vor fi realizate printr-un sistem informatic național automatizat;

2. Modificări la contribuțiile sociale

Legea prevede o extindere a bazei de calcul pentru contribuția la sănătate (CASS) pentru persoanele independente, până la 72 de salarii minime;

3. Măsuri pentru disciplina financiară

• Firmele care nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare timp de cinci luni pot fi declarate inactive;

• Firmele inactive pot fi dizolvate după un an;

• Devine obligatoriu contractul de fideiusiune pentru eșalonările la plată;

• Se elimină pragul de 50.000 lei pentru utilizarea POS-urilor;

4. Reguli pentru capitalul social și acționariat

• Capitalul social rămâne neschimbat până la depășirea cifrei de afaceri de 400.000 lei;

• Dacă depășește acest prag, capitalul social minim devine 5.000 lei;

• Pentru SRL-urile nou înființate: capital social minim de 500 lei;

• Vânzarea părților sociale va fi permisă doar cu notificarea prealabilă a ANAF;

5. Noi taxe auto și la coletele din afara UE

• Impozit auto calculat în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică;

• Mașinile electrice: taxă fixă de 40 lei/an;

• Pentru mașinile care depășesc 375.000 lei, se aplică o taxă suplimentară de 0,9% pe suma ce trece peste plafon;

• Taxa de 25 de lei pe coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara UE;

6. Impozit minim pentru marile companii

• Se menține IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru firmele cu venituri de peste 50 milioane euro;

• Deducerea pentru servicii externe (proprietate intelectuală, management, consultanță) către firme afiliate este plafonată la 1% din cheltuieli;

7. Taxe în turism

• Pentru închirieri în regim hotelier („short-term”), venitul net se calculează cu o cotă forfetară de 30%;

• Pentru proprietăți cu peste 7 camere, activitatea devine impozitată ca activitate independentă;

8. Impozitarea criptomonedelor

• Impozitare de 16% pe câștigurile din monede virtuale;

• Se mențin scutiri pentru câștigurile mici;

Bolojan vrea eliminarea sau reducerea IMCA

O altă modificare potențială pe care legea ar putea-o suferi este și eliminarea impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). Premierul Bolojan a declarat miercuri că vrea eliminarea sau cel puțin reducerea impozitului pe cifra de afaceri, precizând că până la Crăciun se va lua decizia într-o ordonanță trenuleț. „Ceea ce îmi doresc, de exemplu, pentru anul viitor legat de stimularea fiscală, este să reducem sau să anulăm impozitul pe cifra de afaceri, care este de natură a frâna investițiile și de a le penaliza, iar marile companii, investitorii străini, dar și români, cei care au cifre de afaceri mari, dar au marje de profitabilitate scăzute, ne-au reclamat această situație. De asemenea, această măsură se vede și din dinamica investitorilor străine care este pe un trend negativ în ultimii trei ani”, a spus prim-ministrul, la podcastul Friendly Fire.

Taxarea mașinilor după norma de poluare, imposibil de făcut acum

Taxarea mașinilor în funcție de norma de poluare și capacitatea cilindrică este o altă prevedere care ridică multe semne de întrebare în ceea ce privește posibilitatea aplicării de anul viitor. Primăriile nu dețin la ora actuală date despre norma de poluare a mașinilor și nu știu în ce clasă de poluare să le încadreze. Primarul din Galați declara pentru G4 Media că una dintre variantele de lucru ale municipalității este încadrarea celor 70.000 de mașini din baza de date în cea mai mare clasă de poluare, urmând ca apoi proprietarii să dea declarații rectificative.  O astfel de măsură ar sufoca însă direcțiile de taxe și impozite ale primăriilor, în special în orașele mari unde sunt înregistrate foarte multe vehicule. De exemplu, în București sunt înregistrate circa 1,7 milioane de mașini.

Sunt luate în calcul 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km.

Astfel, pentru o mașină cu motor de 1.6-2.0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.

Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.

Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1.6-2.0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.

Fermierii fac apel la președinte să nu promulge legea

Fermierii din cadrul Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită președintelui României să nu promulge legea care va permite majorarea impozitelor începând de anul viitor, deoarece aceasta va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, ferme de familie și mici fabrici de procesare.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională Pro Agro, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV și Asociația Forța Fermierilor - AFF, a luat act, cu îngrijorare, de continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor. În urma deciziei de ieri, miercuri - 10 decembrie, a Curții Constituționale a României, singura speranță a fermierilor români este acum la Președintele României, domnul Nicușor Dan. În numele fermierilor reprezentați, AAC face apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor. Facem apel la Președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse”, se arată într-un comunicat de presă al AAC, transmis joi de AAC.

Potrivit comunicatului, fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solare, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

O femeie a scăpat de execuție în Iran după ce a plătit bani pentru sânge. Ce înseamnă „qisas” și „diya” și de ce se practică și acum