Deși au dezgropat securea războiului, PSD și PNL sunt obligate să prelungească „mariajul” politic încă patru ani

Ultimul sondaj CURS, dat publicității la finalul săptămânii trecute, a măsurat intenția de vot, în luna august, cu privire la preferințele electorale, pe partide, atunci când este vorba despre alegerile pentru Parlamentul României. Conform acestei cercetări sociologice, dacă duminica viitoare ar avea loc aceste alegeri, 34% dintre respondenți au indicat că vor vota cu PSD. Pe poziția a doua se află PNL, cu 24%, urmat de AUR, cu 14 procente.

Abia pe locul al cincilea se situează Alianța Dreapta Unită (USR - PMP - Forța Dreptei), cu un scor de 12 la sută. Potrivit acestor rezultate, ar mai accede în Parlament doar formațiunea Dianei Șoșoacă, SOS România, și UDMR, cu câte cinci procente fiecare.

Plecând de la aceste cifre, cu tot cu redistribuire, PSD ar ocupa 36,4 la sută din viitorul Parlament, în timp ce PNL doar 25,44%. AUR ar avea un procent din viitorul Legislativ, cu tot cu redistribuire, de 14,84%, în timp ce Alianța Dreapta Unită doar 12,74%. SOS România și UDMR ar ocupa, fiecare, câte 5,3% din locurile viitorului Parlament.

Socialiștii au ca variante matematice doar AUR și SOS România

În aceste condiții, singurele partide în jurul cărora s-ar putea forma o viitoare majoritate parlamentară, care să asigure guvernarea, sunt PSD și PNL. Însă PSD ar avea nevoie de încă 14,6% pentru a obține majoritatea simplă necesară de 50% + 1, în timp ce PNL ar trebui să adune încă 25,56%. Evident, dacă actuala coaliție de guvernare ar continua și după alegerile parlamentare și prezidențiale din acest an, PSD și PNL ar avea, împreună, o majoritate în Parlamentul României de 58% fără redistribuire și de 61,84% cu redistribuire.

Există, matematic, și alte variante de formare a unei majorități, însă acestea sunt fie puțin probabile, fie imposibile din punct de vedere politic. În jurul PSD ar putea fi formată o majoritate, puțin probabilă, împreună cu AUR, ceea ce ar însemna 48% fără redistribuire și 51,24% cu redistribuire. PSD împreună cu UDMR nu ar reuși să formeze o majoritate, scorul cumulat al celor două formațiuni fiind de 41,7% cu redistribuire. O variantă și mai puțin probabilă ar fi o majoritate PSD-AUR-SOS România, de 56,54% cu redistribuire. O variantă imposibilă ar fi aceea a unei majorități PSD-AUR-SOS România-UDMR, de 61,84% cu redistribuire. 

Un guvern de „dreapta” înseamnă să-i pui la aceeași masă pe George Simion și pe Kelemen Hunor

De cealaltă parte, PNL ar avea ca variante de formare a unei majorități fără PSD scenarii de asemenea puțin probabile sau chiar imposibile. Astfel, puțin probabilă, dar și insuficientă, ar fi o majoritate PNL - Alianța Dreapta Unită, de 38,16% cu tot cu redistribuire. O variantă puțin probabilă ar fi o alianță PNL - Alianța Dreapta Unită - UDMR, de 43,46%, cu tot cu redistribuire, de asemenea insuficientă.

Singurele variante, dar care sunt imposibil de făcut, pe care PNL le are la dispoziție pentru a forma majoritatea fără PSD sunt PNL + Alianța Dreapta Unită + AUR, de 53% cu redistribuire, PNL + Alianța Dreapta Unită + AUR + UDMR, de 58,3% cu redistribuire, respectiv PNL + Alianța Dreapta Unită + AUR + UDMR + SOS România, de 63,6% cu tot cu redistribuire, ceea ce ar însemna ca singurul partid de opoziție să rămână PSD. De fapt, această mai mult decât improbabilă alianță între dreapta, progresiști, suveraniști și minoritatea maghiară ar putea depăși scorul unei coaliții PSD-PNL.

Este, de asemenea, puțin probabil ca o astfel de încrengătură politică să asigure stabilitatea mult trâmbițată. AUR și UDMR nu s-ar alia niciodată, cu atât mai puțin cu SOS România și cu UDMR, în condițiile în care, așa cum se poate vedea din cifre, fără AUR, nici PSD, nici PNL nu pot face o majoritate.

Evoluția politică a partidelor, în această vară

Rezultatele sondajului CURS sunt cu atât mai interesante, dacă le comparăm cu cele culese ca urmare a realizării unei cercetări sociologice similare din lunile iunie și iulie 2024. În iulie, PSD avea un scor de 33%, cu un procent mai puțin decât în august. În iunie, PSD avea 35%, cu un procent mai mult decât în august.

PNL avea, în iulie, 23%, de asemenea cu un procent mai puțin decât în august. Iar, în iunie, liberalii aveau 24 de procente, exact ca în luna august.

AUR avea în iulie 16%, cu două procente mai mult decât în august, iar în iunie avea 15%, cu un procent mai mult decât în august.

Alianța Dreapta Unită (USR - PMP - Forța Dreptei) era cotată, în iulie, cu 13%, cu un procent mai mult decât în august, în condițiile în care în iunie avea tot 12%, ca și în august.

SOS România avea, în iulie, 5%, ca și în august, în condițiile în care, în iunie formațiunea era cotată cu 6%, cu un procent mai mult decât în august.

În ceea ce privește UDMR, scorul acesteia este constant, de 5%, indiferent de momentul în care a fost realizată cercetarea sociologică.

Cu cine intră Ciolacu în turul II. Bătălie între Ciucă și Geoană

CURS a măsurat, în același sondaj dat publicității la finalul săptămânii trecute, și intenția de vot cu privire la alegerile prezidențiale. Marcel Ciolacu este cotat pe primul loc, cu 32%, însă se află cu două procente în urma scorului PSD. Nicolae Ciucă se află pe poziția a doua, cu 19%, adică cu 5 procente sub scorul PNL. Pe locul al treilea se află candidatul independent Mircea Geoană, cu un scor de 15%.

Pe locul al patrulea se află liderul AUR, George Simion, cu o intenție de vot de 14%, exact cât este și scorul partidului. Noul președinte al USR, Elena Lasconi, este cotată cu un procent de 11%, cu un procent sub scorul Alianței Dreapta Unită. Iar Diana Ivanovici Șoșoacă este cotată cu 5%, exact cât scorul partidului pe care îl prezidează. Alți candidați, fiecare cu o intenție de vot de sub 1%, ar obține, împreună, 4 procente.

Față de un sondaj similar efectuat în luna iulie, candidatul PSD, Marcel Ciolacu, a câștigat trei procente, în timp ce candidatul PNL, Nicolae Ciucă, se află la aceeași cotă. La fel se întâmplă și în cazul candidatului AUR, George Simion, care a pierdut un procent față de luna iulie. O situație identică se regăsește și în dreptul Elenei Lasconi. Doar Diana Ivanovici Șoșoacă a câștigat un procent în intenția de vot, conform sondajului din august, față de luna iulie a anului 2024.