x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Punia 2006 - Scorpioni, berberi, beduini, romani si un peisaj selenar

0
Autor: Cristian Stefanescu 14 Apr 2006 - 00:00
Punia 2006  - Scorpioni, berberi, beduini, romani si un peisaj selenar


Inteleptul Habib, cel care a trait langa Romania, in Belgia, mai trage o runda de rami, dupa care revine la o parola cu tribul nostru de beduini romani motorizati.

Suntem inca la cafeneaua lui Segni. Olteanu, informatician de formatie, dar prins de cativa ani de morbul expeditiilor biologice, descoperise unul dintre scorpionii care vor face deliciul vizitatorilor muzeului Antipa. Deocamdata, asezat in borcanul cu conservant, se lasa (mai poate avea dreptul la opinie?) fotografiat din toate unghiurile.

Intorcandu-ma spre cafenea, am mai surprins cateva cadre cu sfinxul de pe terasa. Batranul mi-a zambit si mi-a multumit pentru ca l-am fotografiat. Si-a dus palma la piept, dupa care a intins-o, strangandu-mi mana cu o fermitate amicala. Ne privim in ochi fara sa intelegem ce ne leaga si ce ne desparte.

MICUL BERBER. Ies repede din filosofie. In peisaj se iveste un pusti cu urechi mari si (parca) fara dinti, trimis (probabil) de tatal sau pana la cafenea sa cumpere un pachet de Cristal (cele mai ieftine si mai putin confortabile tigari tunisiene, care insa, din absenta alternativei, vor fi deliciul fumatorilor expeditiei in Marele Sud). Micutul e aproape mai mic decat tejgheaua, dar cei cativa centimetri lipsa sunt supliniti de talpa incaltarilor, suficient de groasa cat sa nu dea pietrelor libertatea de a incomoda mersul apasat al berberilor. Nici macar nu sunt pantofii lui. Poarta in picioare fostii paslari de sarbatoare ai tatalui (aveam sa vad, la Tamerza, iesind din curtea scolii, un domn, probabil un dascal, purtand acelasi costum cu care se va fi pozat la absolvirea colegiului, iar in picioare o pereche de paslari), deveniti acum papucii familiei. Tuns ultraregulamentar, urechile par niste mici aripi pe langa fata maslinie ascutita. Zambeste cand il fotografiez prima oara. Apoi se uita mirat la aratarea palida care il studiaza. Il las sa-si vada de treaba si ma intorc pe terasa.

ROMANII SI INVESTITORII. Imi plimb privirea pe urmele a ceea ce vede batranul. "Biologii au incercat sa dezvolte plantatii-pirat, sa afle ce se poate cultiva aici", imi explica Habib, venit, in pragul cafenelei, pe urmele mele. Citindu-mi, prin ochelarii sai fumuri, nedumerirea, imi explica: "Nu sunt pirati de mare, sunt experimente". Si completeaza, in engleza: "Plantatii-pilot". Experimente esuate. "Zona este batuta de vanturi si, desi suntem langa mare, totul este atat de arid incat investitorii, tunisieni sau straini, nu se implica", spune cu amaraciune berberul nostru umblat prin lume. Paradoxul apropierii de mare este dublat de un altul: ne aflam la cativa zeci de kilometri de Kairouan, prima capitala a Tunisiei arabizate. Inca nedeprinsi cu marea, la vremea aceea (suntem cu vreo 300 de ani inainte de sfarsitul primului mileniu trecut de la nasterea crestinismului), refuzasera sa preia din gloria Cartaginei si si-au instalat administratia in stepa. Dar au stiut sa o exploateze. Dinastia aglabizilor si-a insusit de la romani si de la mai vechii fenicieni arta aductiunilor de apa si cea a irigarilor. Si au supravietuit fara probleme pana pe la 1.100, cand puterea s-a mutat la Tunis.

Habib ma aduce indarat in secolul al XXI-lea. Asemeni romanilor, care "aveau forturi pe malul marii, dar le-au abandonat rapid", investitorii "vin, stau putin si pleaca spre nord".

LA DRUM. Echipa noastra, exceptia fiind al dumneavoastra cronicar, nascut cu doua maini stangi, mostenire de familie pe care o duce mai departe cu sfintenie, se pricepe la orice. In cele cateva expeditii prin nordul Africii a invatat microbuzul pe dinafara. Fiecare din cei cinci constanteni poate spune, cu precizie, cand anume se va defecta din nou. Singurul lucru pe care il uita (si asta este singura boala contagioasa in acest context pe care nici cronicarul nu putea sa nu o contacteze) este alimentarea cu carburant. Pe intinderea fara orizont nu realizezi decat tarziu (uneori prea tarziu) scurgerea monotona a kilometrilor. Din fericire, nu ni s-a intamplat sa ramanem in pana prostului cu ambele masini deodata si niciodata in plina pustietate. Asa ca totul este remediabil. Tehnic, la fel. Iar daca vreodata li s-a intamplat, in anii din urma, sa se trezeasca depasiti de ineditul defectiunii, Allah le-a scos in cale un om care sa le arate directia. Sau, cel putin, sa caute atat de mult pana va gasi daca nu o piesa de schimb, macar o cheie potrivita pentru surubul intepenit. Echipa noastra, pana la urma, se pricepe la orice. Scorpionul va lua drumul Bucurestilor (si e doar primul). Cureaua de transmisie a fost reglata (expeditie eminamente masculina fiind, nu aveam la dispozitie solutia mai simpla a ciorapului de dama, invatata de la batranele Dacii). Cafeaua de dimineata a fost bauta tarziu, dupa orele oficiale ale pranzului. Sudul e inca departe. Berberele din intersectie au gasit (intr-un moment de neatentie a noastra) masina potrivita si s-au pierdut in neant. Tot fara de veste a disparut si batranul si imperturbabilul sfinx de pe terasa cafenelei lui Segni. Il lasam pe Habib staroste intelept si umblat peste satul sau de berberi asteptand, poate, o ploaie care va veni sau nu si luam azimut miazaziua. Mai avem cateva sute de kilometri pana spre Oceanul Linistii absolute.

SOSELELE, PRIMELE CONTRASTE EVIDENTE
ESCALA. In plin pustiu, cafeneaua lui Segni, la o raspantie din lumea berberilor
Tunisia, aveam sa constat in nenumarate randuri, este o lume a contrastelor. Nordul dispune de o infrastructura la care edilii Bucurestilor nici nu reusesc sa viseze. Discuta bugete si trasee pentru un pod care sa traverseze cele cateva linii ferate ce impart vestul orasului fara sa para convinsi ca vor sa faca treaba. La Medenine insa, unde soseaua spre Tripoli coteste o data cu tarmul catre est, drumul national isi pierde din stralucire. In prima noapte instalaseram tabara in plina stepa, pe un camp de nisip pietrificat, impanzit pe ici-pe colo de palcuri de vegetatie pentru uzul oilor si caprelor ce vor veni dimineata, cu o mana de pastorite, in apropierea unui sat situat la circa 30 de minute de mers pe picioare de Route Nationale 1, nu departe de Skhira. Drumul spre sat, strajuit de copaci in mare parte desfrunziti (eucaliptul, adus din America, mai rezista vitregiilor naturii) si de o chinuita plantatie de maslini prezenti acolo mai mult pentru a preveni desertificarea decat pentru a da rod, era asfaltat.

In cea de-a doua seara insa, campul nostru s-a inaltat putin mai la sud de Tataouine, langa ksarul troglodit Dabbab la care, daca ar ploua vreodata, nu s-ar mai putea ajunge. Nu doar ca drumul semana cu un prafuit drum dintre cele care leaga orasele Romaniei de satele ce le apartin, fara urma de asfalt. Iar iesirea de pe soseaua de Remada era invadata de buruieni. Daca nu ti-ai propus sa cauti, cu lumanarea, un loc de tabara, risti sa treci pe langa drum fara sa stii ca exista. Aveam, asadar, sa nimerim accidental in acel loc strajuit, spre amurg, de ultimele prelungiri sud-estice ale Atlasului (munti numiti aici Jebel). Dar a fost o sansa sa descoperim un colt de lume in care soarele avea sa apuna atat spectaculos. Iar la trei ore si jumatate dupa ceasul zero al zilei urmatoare, luna cobora agale peste munti, oferindu-mi sansa de a admira ceva ce semana cu privelistea descrisa de Neil Amstrong dupa aselenizare.

Acesta nu este insa un pesiaj selenar. Aruncand o privire imprejur, ma intreb daca e chiar planeta de pe care am pornit in expeditia Punia 2006. Noaptea asta, langa Tataouine, aveam sa o petrecem chiar pe o planeta din Razboiul Stelelor.

NU RATATI
Maine, o noapte in Razboiul Stelelor.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de