Rachete cancerigene - Guvernul olandez, luat la intrebari

Dezvaluirile Jurnalului National din dosarul "Rachete cancerigene la secret" i-au determinat pe politicienii din Olanda sa adreseze o interpelare Guvernului de la Haga. La Bucuresti, nici o reactie.

In timp ce nici unul dintre oficialii sau politicienii romani nu sunt interesati de soarta militarilor romani care vor deservi rachetele HAWK cumparate din Olanda, dezvaluirile Jurnalului National in dosarul "Rachete cancerigene la secret" agita apele in Parlamentul olandez. In urma articolelor noastre in care demonstram ca un reprezentant guvernamental olandez si-a mintit propriii parlamentari referitor la achizitia de rachete HAWK de catre Romania, politicienii olandezi au adresat o interpelare secretarului de stat al Apararii.

Krista van Velzen, parlamentarul olandez care se interesa la inceputul anului daca autoritatile romane au fost informate de suspiciunile care planeaza asupra rachetelor in Olanda isi continua "cruciada", adresand o noua transa de intrebari oficialilor olandezi.

SECRET. Jurnalul National v-a prezentat timp de mai multe numere suspiciunile care planeaza in Olanda asupra sistemelor de aparare antiaeriana HAWK, achizitionate la sfarsitul lui 2004 de catre Romania, chiar intre tururile de scrutin ale alegerilor. Am trimis o lista de intrebari atat Ministerului roman al Apararii, cat si Ministerului olandez al Apararii. Raspunsurile primite au fost extrem de laconice. Ministerul olandez al Apararii descria destul de amanuntit sistemele, dar ocolea atat intrebarile referitoare la cazurile de imbolnavire, cat si daca au informat, asa cum sustineau, autoritatile romane despre aceste cazuri. Si arunca pisica in ograda Ministerului roman: "Intrebarile privind procedura de achizitie si negocierile trebuie adresate Ministerului roman al Apararii". Minister roman care afirma ca "in cadrul acordului guvernamental dintre Romania si Olanda privind achizitia de sisteme HAWK, a fost hotarata confidentialitatea acordului". Si recunoaste cu seninatate ca "nu a fost informat de partea olandeza despre plangerile depuse impotriva Ministerului Apararii al Olandei de militarii care au deservit aceste sisteme privind imbolnavirea lor de cancer si alte boli".

NEPASARE LA BUCURESTI. Dar nici nu isi face nici o problema in acest sens. Dupa acest raspuns, era de asteptat sa fie solicitate in mod public informatii suplimentare de la omologii olandezi. Nici vorba insa de asa ceva. Ministerul Apararii este mult mai preocupat sa tina bine secretizat numele persoanelor care au negociat si semnat contractul: "La negocierea acordului a participat Comisia de evaluare a Ministerului Apararii Nationale, numita in acest sens de catre autoritatea contractanta". Se pare ca secretarul de stat Cees van der Knaap avea dreptate atunci cand afirma in fata Parlamentului olandez: "Romanii sunt incantati si noi suntem de asemenea multumiti ca le-am vandut". Cu marea diferenta ca el nu ii avea in vedere pe militarii romani care vor lucra efectiv pe aceste sisteme, ci pe oficialii care au semnat acest contract.

INTERES. Krista van Velzen, parlamentarul olandez, mai preocupata de soarta soldatilor romani decat oficialii de la Bucuresti

INTERES IN OLANDA. Ancheta din Jurnalul National a starnit mai mult interes la Haga. Krista van Velzen, parlamentarul olandez care il intreba la inceputul anului pe secretarul de stat Cees van der Knaap daca i-a informat pe omologii sai romani despre cazurile de imbolnavire din Armata olandeza si daca ar fi de acord sa accepte sistemele inapoi, i-a adresat acestuia un nou chestionar. Krista declara intr-un interviu pentru Jurnalul National ca faptul ca sistemele au fost vandute Romaniei nu inseamna ca a fost vanduta si raspunderea in ceea ce priveste oamenii bolnavi si de a se afla adevarul. Parlamentarul olandez isi confirma astfel declaratia potrivit careia, in ceea ce o priveste, cazul nu este inchis. Van Velzen ii aduce aminte secretarul Apararii de declaratia facuta in fata propiului parlament, conform careia autoritatile romane sunt la curent cu valul de reclamatii si cu posibila conexiune dintre cazurile de cancer si de radiatii. De asemenea, revine cu intrebarea la obiect daca a informat autoritatile romane, solicitand sa precizeze cand si ce informatii le-a prezentat. Krista il intreaba pe Van der Knaap si cum explica faptul ca Ministerul Apararii declara ca nu a fost informat citand in acest sens articolul din 11 august 2005 din Jurnalul National. Secretarul de stat va trebui sa precizeze si daca va aduce la cunostinta autoritatilor romane rezultatele investigatiilor care se desfasoara in Olanda si in Belgia si daca este de acord sa rezilieze contractul la solicitarea partii romane. Intrebare la care, acum cateva luni, van der Knaap raspundea transant ca nu intentioneaza sa ofere Romaniei ocazia de a returna aceste sisteme. Secretarul Apararii va trebui sa precizeze si daca sistemele vor fi tranferate in luna sepetembrie si daca in aceste conditii nu ar fi mai sigur sa fie retinute in Olanda pana nu sunt clarificate suspiciunile privind aceste sisteme si unde ar urma sa fie stocate rachetele, daca nu ar mai fi transportate in Romania.

"COMOARA". Rachetele HAWK, considerate de oficialii de la Haga sisteme excelente, dar pe care nu le-ar primi inapoi

SITUATIE GRAVA. In ultimii cativa ani, sistemele de aparare antiaeriana HAWK sunt extrem de controversate in toate statele care le-au detinut sau inca le detin. Sunt reclamatii din partea personalului tehnic, dar si a fostilor militari care au lucrat pe aceste rachete. Astfel, in Olanda au fost inregistate 212 dosare. 73 de oameni acuza ca s-au imbolnavit de diverse tipuri de cancer. O situatie asemanatoare este in Belgia. In Germania si in Statele Unite sunt pe rol procese ample in care s-au cerut sute de mii de euro daune. Si in toate aceste state, ministerele de resort au trebuit, vrand-nevrand, sa declanseze si investigatii. La fel de costisitoare. Cea mai serioasa si ale carei rezultate sunt asteptate cu sufletul la gura atat de ministere, de producator, cat si de oamenii bolnavi, se desfasoara in Belgia si centralizeaza date din mai multe state. A inceput in 2001 si sunt destui cei care afirma ca ar fi trebuit sa se finalizeze pana acum. Coordonatorii ei afirma insa ca sunt pe ultima suta de metri. Ca in aceasta toamna vor fi date publicitatii o serie de rezultate preliminare, urmand ca ancheta sa se termine la sfarsitul anului viitor. In Olanda, o investigatie este realizata de TNO (un institut de cercetari medicale si biologice), dar sindicatele sunt nemultumite ca aceasta ancheta va consta numai in studii literare.

DILEME

Toate detaliile operatiunilor referitoare la tranzactia dintre Romania si Olanda sunt invaluite in ceata. Nici macar data semnarii contractului nu este sigura. Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Fortelor Aeriene olandeze, contractul a fost semnat la 6 decembrie 2004. Insa raportul anual al aceluiasi minister, dat publicitatii la 18 mai 2005, avanseaza data de 18 noiembrie 2004. Aceeasi neclaritate persista si la locul unde ar fi amplasate in acest moment rachetele. Potrivit raportului anual, transferul rachetelor a avut loc in aprilie 2005, prin urmare, rachetele sunt deja in Romania. Pe de alta parte, Jane’s Defence, o prestigioasa revista de profil, preciza ca rachetele vor ajunge in Romania in aceasta luna.