Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Practic, orice tentativă de a „convinge” pacienții care au apelat la serviciul public de sănătate să se îndrepte spre servicii similare din sistemul privat va fi considerată abatere disciplinară, sancțiunile mergând de la mustrare până la retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor și interdicţia de a exercita profesia.
Propunerea legislativă care vizează modificarea Legii drepturilor pacientului (L. 46/2003) şi a Legii Sănătăţii (L. 95/2006), pusă zilele trecute pe masa senatorilor, aparține deputaților USR Adrian Wiener și Nicu Fălcoi și este susținută de alți aproape 40 de parlamentari din aceeași formațiune politică.
Concret, documentul prevede instituirea interdicției, pentru personalul medical sau nemedical care lucrează în unitățile sanitare de stat, de a direcționa pacienții dinspre spitalele de stat înspre cabinetele private.
Cum va fi încadrată orice formă de presiune/condiţionare
„Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare publice nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune sau condiţionare pentru a-l determina pe acesta să recurgă la servicii medicale în unități sanitare private”, stipulează proiectul de lege.
Nerespectarea acestei obligații „constituie abatere disciplinară”, conform documentului.
Potrivit Statutului Colegiului Medicilor din România, „abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amendă de la 100 de lei la 1.500 de lei (...);
e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;
f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România”.
De asemenea, asistenții medicali riscă suspendarea sau retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi retragerea dreptului de exercitare a profesiei.
Această modificare va apăra mai bine și mai eficient drepturile pacienților, spun inițiatorii, pentru că va limita plimbarea acestora între spitalele de stat și cabinetele medicale private deservite de aceleași cadre medicale care le-au acordat servicii medicale în spitalele de stat.
Infecțiile nosocomiale din spitalele de stat, printre motivele invocate
Deși riscul de infecții nosocomiale există și în spitalele private, nu doar în cele de stat, acesta este deseori un motiv invocat de doctori și îi pot face pe unii pacienți să devină mai influențabili și mai ușor de constrâns.
„Uneori, pacienții care merg într-o unitate din sistemul public de sănătate pentru o intervenție chirurgicală sau o altă procedură medicală sunt îndrumați de către medicul curant, la externare, spre sistemul medical privat pentru îngrijirii medicale, pentru controale sau evaluări post-operatorii sau post-procedurale.
Se invocă calitatea actului medical, dotarea mai bună, siguranța pacientului, timpul de aşteptare redus, condiții mai bune sau profilaxia superioară împotriva infecțiilor asociate actului medical; alteori disponibilitatea profesională personalizată. Însă majoritatea spitalelor publice oferă asistență medicală ambulatorie, integrată pe vertical cu asistenţa spitalicească, tocmai pentru asigurarea continuității îngrijirii medicale post-spitalizare.
Pacientul este o persoană vulnerabilă iar, uneori, relația cu medicul curant este una de dependență. Este lipsit de etică medicală folosirea acestei situații pentru îndrumarea pacientului către cabinetul privat unde pacientul asigurat trebuie să plătească serviciile medicale disponibile și la spitalul public, oferite în programul ambulatoriului de specialitate, de către același medic”, se arată în expunerea de motive.
Măsura este aplicată în alte țări
Inițiatorii proiectului spun că, potrivit doctrinei juridice și medicale internaționale, un sistem de sănătate care permite personalului să îşi desfăşoare activitatea profesională și la stat, și la privat „poate conduce la încălcarea principiilor fundamentale ale exercitării profesiei și atragerea clientelei profitând de funcția ocupată”.
„Pentru a preveni astfel de fapte şi acte nedeontologice, în SUA a fost adoptat sistemul de legi Stark. Conform acestui sistem de legi, personalului medical care îşi desfăşoară activitățile profesionale în unități sanitare publice şi private îi este interzis să elibereze bilet de trimitere către unitatea sanitară privată unde este salariat. În Regatul Unit există o obligație a personalului medical de a fi transparent cu privire la potențialele conflicte de interese, stipulată în Constituția Serviciului Naţional de Sănătate. (...) De asemenea, sistemul este uzitat de majoritatea statelor membre UE”, explică deputații USR.
De asemenea, proiectul prevede ca, atunci când se decide traiectoria pentru continuitatea îngrijirilor prin colaborarea dintre diferitele unităţi medicale publice şi private, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, aceasta să se facă exclusiv în interesul pacientului și că, după externare, „pacienții au dreptul la serviciile comunitare disponibile”.
„În sisteme medicale din alte țări, cum sunt, spre exemplu, Statele Unite sau Marea Britanie, această practică foarte folosită la noi este considerată, pe bună dreptate, lipsită de etică și e sancționată ca atare, fiind socotită abatere disciplinară. De-acum încolo, cu prevederile acestui proiect de lege, la fel vor sta lucrurile și în sistemul de sănătate românesc”, spune deputatul Nicu Fălcoi, unul dintre cei doi inițiatori ai legii.
