Radio România - 80 de ani - Credibilitate, spirit de echipă şi independenţă

Încă din toamna anului trecut se lucrează la elaborarea unui document privind identitatea Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR). Consultanţa a fost acordată de specialişti de la Deutsche Welle Akademie. În acest moment, SRR este în plin proces de “cascadare”. Despre revoluţionarea SRR am vorbit cu dna Maria Ţoghină, preşedintele instituţiei.

Despre revoluţionarea SRR am vorbit cu dna Maria Ţoghină, preşedintele instituţiei.

Jurnalul Naţional: În tot acest timp, oamenii din SRR au discutat despre viziune, misiune, principii, valori. Una dintre întrebările la care a trebuit să răspundă a fost “ce aţi schimba în Radio?”. Sunteţi preşedintele Radioului. Ce aţi schimba la aceşti 80 de ani ai Radioului?

Maria Ţoghină: Ca să fiu sinceră, aş schimba cultura organizaţională. Aş încerca să revoluţionez modul în care ne raportăm la ceea ce suntem şi la ceea ce facem. Este firesc în 80 de ani să intervină rutina, cultura organizaţională să devină osificată şi să reacţionăm mai greu la provocările care vin din mediul exterior. Şi atunci aş schimba această cultură organizaţională printr-o revoluţie, dacă s-ar putea, pentru că am cîteodată sentimentul că uităm cît de norocoşi sîntem că lucrăm la Radio România. O instituţie de tradiţie, care a schimbat de-a lungul timpului foarte multe destine şi care a făcut istorie. Istoria ultimilor 80 de ani în România se confundă cu istoria radioului public. Ori de cîte ori am fost plecată în străinătate în interes profesional am vizitat sediile Radiodifuziunilor omoloage. Vreau să vă spun că sîntem extrem de în vogă, pentru că, peste ceea ce avem noi, am mai văzut la BBC şi la Radio France, în rest, ca dotare sîntem perfect compatibili cu toate Radiodifuziunile europene şi stăm mai bine decît multe alte Radiodifuziuni din zona noastră sau din zona Orientului Apropiat. Am avut discuţii cu colegi de la alte Radiodifuziuni, care spuneau că nu au nici un fel de sursă de finanţare, că în ultimii cinci ani nu s-a mai achiziţionat nici un calculator, că în ultimii 15 ani nu s-a mai angajat nici o persoană şi că singura politică de personal a fost disponibilizarea. Radio România a reuşit în toată această frămîntare externă să-şi păstreze statura de post public, să-şi păstreze echilibrul şi bunul mers al instituţiei. Din păcate însă, cîteodată, noi ca angajaţi este firesc, pentru că sîntem subiectivi, uităm că sîntem atît de norocoşi, că avem un mediu favorabil în care să ne desfăşurăm activitatea, uităm să spunem că avem relaţii extrem de bune în interior, uităm să ne bucurăm pentru ceea ce avem, pentru mediul acesta extraordinar pe care îl construieşte Radio România ca echipă şi poate că, din această perspectivă, o cultură organizaţională mai dinamică, mai adaptată la actualul prezent ne-ar reaminti că sîntem norocoşi.

Mentalitate schimbată

Aţi simţit, în urma acestor vizite, nevoia de a schimba nu oamenii, ci mentalitatea lor…

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Dacă nu te preocupă şi dacă nu iubeşti locul unde lucrezi, vii şi spui: schimb oamenii, pentru că oamenii sunt slabi. Este cel mai simplu.

Credeţi că schimbarea oamenilor într-o instituţie de importanţa Radio România ar rezolva situaţia?

Eu cred că avem oameni de foarte mare calitate, avem oameni extraordinari, însă trebuie schimbată un pic mentalitatea că noi lucrăm la stat, mentalitatea că pe noi nu ne interesează ce se întîmplă pe piaţă, mentalitatea că sîntem cei mai buni. Sigur că sîntem cei mai buni, dar asta nu înseamnă că trebuie să pornim în orice demers al nostru conştientizînd faptul că sîntem cei mai buni, pentru că atunci nu mai avem nici un fel de logică în a ne perfecţiona continuu.

Valorile, promovate

În urma acestui studiu, care este valoarea cea mai importantă pe care ar trebui să o înţeleagă şi să o promoveze ziariştii şi colaboratorii SRR?

Toate valorile sînt importante. Valorile noastre sînt importante, pentru că ele pînă la urmă vor da valoarea instituţiei ca ansamblu, fiecare dintre noi asimilează aceste valori, şi atunci putem comunica ce înseamnă Radio România. E importantă credibilitatea pentru un post public de radio, este importantă calitatea, pentru că această credibilitate nu se poate menţine fără credibilitate. Nu putem vorbi despre credibilitate dacă nu avem independenţă, dacă nu avem respect faţă de public. Creativitatea este în egală măsură importantă pentru un post public, pentru că altfel devii monoton, repetitiv şi nu te mai ascultă nimeni. Competitivitatea este iarăşi o valoare extrem de importantă şi nou descoperită la Radio România, pentru că, aşa cum am mai spus, aveam o atitudine de suficienţă, încercăm să înţelegem că trăim pe o piaţă competitivă atît în interior, cît şi în exterior. Dar din punctul meu de vedere şi tot ce am enumerat pînă acum face parte din această enumerare a valorilor societăţii române de Radiodifuziune. Din punctul meu de vedere, cea mai importantă valoare rămîne spiritul de echipă. Este o valoare pe care am definit-o la nivel de principii foarte uşor, dar pe care ne-a fost foarte greu să o identificăm. Am avut nenumărate şedinţe în care am discutat despre acest principiu extraordinar la care achiesam cu toţii, un grup de 70 de oameni, însă nu ştiam cum să-l definim ca valoare. După nenumărate şedinţe, unul dintre colegii noştri a pronunţat “spirit de echipă”. În acel moment am realizat că de fapt asta era ceea ce căutam ca valoare pentru SRR. Cred că este foarte important spiritul de echipă care pleacă de la jurnalist, de la tehnician şi ajunge pînă la preşedintele director general al instituţiei. Sîntem o echipă şi lucrăm pe aceeaşi direcţie, pe baza aceloraşi valori. Lucrăm în beneficiul publicului ascultător, respectînd valorile noastre.

Eficienţă şi informare

Am citit acest document şi într-un fel recunoşteam ceea ce înseamnă, de fapt, meseria noastră.

Asta a fost şi dorinţa noastră. Cînd am construit acest document, angajaţii noştri şi nu numai angajaţii noştri, ci şi publicul este dornic să afle ce înseamnă Radio România, să-l citească şi să descopere lucruri pe care deja le ştie, să aibă sentimentul de déjà vu. Noi nu am avut un astfel de document de identitate în toţi cei 80 de ani de existenţă. Nu am fi putut să venim cu un document de identitate fundamental nou. Acest document trebuie să vă creeze sentimentul că tot ceea ce citiţi acum există. Cînd discutam cu colegii angajaţi, care acum iau act de acest document, unii dintre ei au spus: “Dar nu e nimic nou aici!”. Sigur că nu e nimic nou, pentru că nu poţi să aduci neapărat elementul de noutate care nu s-a dorit cu orice preţ. Nou este faptul că avem un document de identitate. Ce cuprinde documentul sînt lucruri pe care noi le ştiam, le aplicam, le puneam în practică, pe baza lor ne desfăşuram activitatea. Sigur că am pus anumite accente, pentru că este firesc să punem anumite accente, adică am introdus această valoare a competitivităţii, pentru că era importantă, şi acest document de identitate nu trebuie să ne arate doar ceea ce a fost Radio România, ci mai ales ceea ce vrea să fie Radio România în următorii zece ani. Or, noi, ca viziune, vrem să fim cel mai credibil şi cel mai eficient mijloc de informare şi formare a publicului. Aceasta este viziunea noastră despre Radio România: cel mai credibil şi eficient mijloc de informare şi formare a publicului, pentru că noi avem în conformitate cu legea de funcţionare şi această dimensiune formativă a ascultătorilor noştri, care ţine de partea de educaţie, de construcţie spirituală a ascultătorului nostru.

Jurnalul Naţional - Aveţi un patrimoniu care de-abia acum va începe să fie valorificat. Sunt nişte tezaure de fapt, cum vă gândiţi să le folosiţi, să le scoateţi la lumină?

Maria Ţoghină - În primul rând noi ne gândim să conservăm ceea ce avem pentru că inevitabil trecerea timpului le degradeză. Şi atunci am început, în urmă cu un an, un plan de salvare a Fonotecii de Aur, anul acesta am primit un milion şi jumătate de euro de la bugetul de stat pentru acest proiect de digitalizarea arhivei Radio şi când spun arhiva Radio am în vedere atât Fonoteca de Aur care este constituită în general din înregistrări pe bandă sau pe discuri, dar am în vedere şi partea de arhivă propriu-zisă care înseamnă documente scrise, fotografii pentru că radioul, la început, era doar cuvânt rostit şi nu înregistrat pe bandă, păstrat. Avem documente care constituiau la vremea respectivă conferinţe, interviuri, poezii şi toate acestea au rămas în scris sau avem fotografii de la începuturile radioului. Pe de-o parte vrem să le conservăm, pe de altă parte încercăm să le valorificăm în primul rând în emisiunile noastre pentru că avem emisiuni suficiente la dispoziţie în paleta de posturi pe care o gestionează Radioul Public, pe de altă parte avem o Editură - Casa Radio şi în funcţie de resurse edităm acolo o parte din arhiva pe care o avem şi încercăm să găsim în ultima vreme parteneri de încredere prin intermediul cărora să aducem mai aproape de public această valoare de care dispune Radioul din România partea care ţine de arhivă. Ceea ce avem noi în arhiva Radioului este până la urmă patrimoniul naţional, un patrimoniu naţional este valoros numai în măsura în care el este accesibil publicului pentru că poţi să ai un lucru extraordinar, poţi să ai cea mai preţioasă bijuterie, dacă ea nu este văzută de nimeni, nu are nici un fel de valoare. Aşa se întâmplă şi cu fonoteca, arhiva radioului, dacă nu o să facem accesibilă publicului larg, ea va rămâne ca o valoare intrinsecă, dar necunoscută de nimeni. Este şi o tendinţă la nivelul radiourilor publice europene, aceea de a face accesibilă arhiva de care dispui. În această direcţie sunt cu mult înaintea noastră colegii noştri de la BBC, de la Radio France sau de la Rai, care dispun de fonduri speciale pentru a face această arhivă accesibilă.

Jurnalul Naţional- Apropo de vizitele prin radiourile din celelalte ţări, ele au radio pe internet, un canal specializat, aşa cum aveţi dumneavoastră Radio 3net “Florian Pittiş”?

Maria Ţoghină - În ceea ce priveşte radioul pe internet suntem unici la nivel european, nu mai vorbesc de alte zone în care nu se pune problema, suntem unici cu această ofertă a unui post de radio doar pe internet, un proiect special. Suntem unicul post public care are o astfel de ofertă. Există însă emisiuni pe internet şi ale altor posturi de radio europene care au constituit o ofertă foarte bogată pe internet şi sigur că este o direcţie la nivelul Radiodifuziunilor publice europene, aceea de a diversifica din ce în ce mai mult oferta către public şi de a o expune pe cât mai multe platforme de comunicare, aici avem în vedere internetul, radioul digital, avem în vedere capacitatea de a oferi o platformă pe telefonul mobil, cât mai multe oferte pentru că se consideră în ultima vreme la nivel european că radioul public pentru a-şi îndeplini această misiune trebuie să fie accesibil pe cât mai multe platforme, nu doar în formatul clasic, al undelor FM. Doar FM, în momentul de faţă, nu mai rezolvă întreaga paletă de comunicare pe care ne-o pune la dispoziţie tehnologia modernă.

Jurnalul Naţional- Cum vor fi marcaţi cei 80 de ani, pe lângă acest proiect extraordinar de împrospătare a viziunii…?

Maria Ţoghină - Ne propunem într-un fel sau altul să comunicăm mai multe despre noi în acest an, să spunem mai multe despre viitorul radioului public, în condiţiile în care aniversăm cei 80 de ani. Vrem să dovedim că suntem tineri şi că ne gândim la viitor, nu doar la trecut, respectăm trecutul pe care îl avem, dar dovada noastră de respect faţă de trecut este construirea de proiecte pentru viitor, pentru că şi generaţiile tinere trebuie să crească având alături Radioul Public, pe de-o parte. Pe de altă parte avem un proiect de cosmetizare de brand astfel încât să avem o imagine mai nouă şi mai adaptată modului în careăRadio Roâmnia arată acum. Brand-ul nostru este destul de tern, nu ne poziţionează aşa cum ne-am dori, vor exista mai multe concerte, vom avea concerte în ţară în trei mari oraşe din ţară şi unul pe litoral în care vom comunica prin intermediul unor spectacole dedicate genereţiei tinere, faptul că Radio România aniversează cei 80 de ani. Vor fi emisiuni speciale atât la Radio România Cultural, Radio România Muzical, dar şi pe Radio România Actualităţi se vor găsi oferte speciale care să marcheze ceea ce s-a întâmplat în societatea românească în cei 80 de ani de existenţă a Radioului Public. Vom avea desigur şi un concert aniversar de muzică simfonică, va fi şi un concert de muzică populară pentru că este firesc să fie aşa, va fi o emisie de timbre, o emisiune lansată de Romfilatelia, ceea ce ne onorează. Este pentru prima dată când Radioul Public este într-un astfel de mod aniversat şi ne-a bucurat foarte tare iniţiativa Romfilatelia, de asemenea ne bucură şi iniţiativa Băncii Naţionale a României care ne-a contactat în urmă cu câteva zile şi ne-au spus că doresc odată cu aniversarea celor 80 de ani să scoată o monedă aniversară de argint, omagiind astfel importanţa Radioului Public pentru societatea românească. Sunt tot atât de multe ocazii de a sărbători împreună cu ascultătorii noştri cei 80 de ani de existenţă.