Raport european: haos in serviciile veterinare

In prag de aderare, rapoartele UE privind Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara (ANSVSA) sunt extrem de critice. Procesul de identificare a animalelor, conditie impusa in vederea aderarii, este in continuare in coma, iar laboratoarele sunt la pamant. Inspectorii europeni au plecat din Romania tunand si fulgerand. Mai mult, premierul Tariceanu a schimbat sefia institutiei raspunzatoare pentru starea de fapt.

Animale neidentificate, baza de date instrainata, institutii care se calca pe picioare, laboratoare neacreditate sunt doar cateva dintre constatarile expertilor europeni care au inspectat sistemul sanitar-veterinar. Europenii au plecat siderati, iar saptamana trecuta, presedintele Razvan Taru a fost demis, in locul sau fiind numit secretarul general al institutiei.

Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Siguranta Alimentatiei (ANSVSA) a avut parte de mari transformari anul acesta. A fost numit un nou presedinte: dr. Razvan Taru, care trebuia sa indrepte greselile predecesorului sau, dr. Liviu Harbuz, si sa puna ordine in serviciile veterinare. Au aparut si alte nume noi la capitolul "sefi": Ion Agafitei, secretar general, Dan Marcu si Constantin Lupescu, vicepresedinti. Mai mult, pentru eficientizarea coordonarii, Autoritatea a fost transferata de la cabinetul primului-ministru in coordonarea Ministerului Agriculturii. Rezultatele nu au fost insa pe masura. Astfel, rapoartele inspectiilor europene care au avut loc la inceputul verii sunt cel putin "albastre".

ALTE SCHIMBARI. Saptamana trecuta Autoritatea a fost din nou "decapitata", Razvan Taru fiind schimbat din functie de catre primul-ministru. Motivele invocate in comunicatul de presa dat de catre Guvern sunt slaba comunicare si managementul deficitar, dar si ritmul lent de inchidere a unitatilor de procesare lapte-carne care nu corespund normelor europene si intarzierile inregistrate in indeplinirea angajamente- lor privind transpunerea acquis-ului comunitar.

Surse bine informate care au dorit sa isi pastreze confidentialitatea ne-au declarat ca insusi comisarul european pe probleme de sanatate si protectie a consumatorilor Markos Kyprianou ar fi cerut capul lui Razvan Taru.

Confirmand zvonurile, in urma cu trei zile, premierul Calin Popescu Tariceanu l-a numit in fruntea serviciilor veterinare pe secretarul general al institutiei, Ion Agafitei.

Acesta a si reusit sa isi construiasca o oarecare faima, nu neaparat pozitiva, dupa ce a laudat intr-un interviu acordat unei reviste de specialitate sistemul de identificare al animalelor realizat de firma IQ Management. Surse bine informate ne-au precizat insa ca atat demiterea fostului presedinte, cat si noua numire au avut la baza mai putin criterii de competenta si mai mult motivatii politice. Cert este ca, dat fiind dezorganizarea si termenele scurte, sarcina este foarte dificila. Dar cel mai puternic obstacol il reprezinta interesele politice foarte puternice in industria alimentara.

Dar sa prezentam situatia asa cum rezulta din constatarile inspectorilor europeni.

COPILUL CU PATRU MOASE. Nu mai putin de patru institutii ale statului au responsabilitati in ceea ce priveste inspectiile alimentare: ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sanatatii si Autoritatea pentru Protectia Drepturilor Consumatorilor (ANPDC). Fiecare cu bucatica sa pentru ca treaba este berechet. Raportul expertilor europeni releva alta realitate: teritoriile nu sunt foarte bine delimitate, iar cele patru institutii se calca pe picioare cand vine vorba de controlul alimentelor. Dupa finalizarea vizitei, ANSVSA si-a luat angajamentul ca va semna la 18 iulie un protocol care sa delimiteze clar responsabilitatile institutiilor.

Fostul presedinte al ANSVSA considera ca "delimitarea competentelor nu se face inca in proportie de 100% deoarece Ministerul Sanatatii si ANPDC au legislatie specifica care le permite sa mearga in control in ciuda protocolului in care se spune ca nu". Taru afirma ca Ministerul Sanatatii ar fi modificat legislatia, dar "Catalin Teodorescu a modificat doar un ordin".

Surse de specialitate care au dorit sa isi pastreze anonimatul au precizat ca ideea Protocolului nu este noua existand de pe timpul fostei conduceri si ca reprezinta o frectie la piciorul de lemn, un Protocol neavand nici o valabilitate din punct de vedere juridic. Si ca mult mai eficienta ar fi o lege care sa specifice clar responsabilitatile fiecareia dintre cele patru institutii implicate.

STATISTICI GRESITE. Fie ca este vorba despre lista unitatilor din industria alimentara, de lista fermelor, de numarul de animale identificate sau de cazurile de rabie inregistrate, o afirmatie este nelipsita: discrepante intre statistici. Intrebarea logica este atunci care au fost datele reale sau daca sunt cunoscute de catre cineva datele reale.

De exemplu, in ceea ce priveste fermele, expertii au considerat ca "ANSVSA nu a putut pune la dispozitia echipei de inspectori informatii vizand procentul de ferme inregistrate in sistem". Europenii au vizitat si o ferma de curte. Care, ghinion sau mai degraba realitate, nu avea un numar si nu era inregistrata in baza de date.

Oricum, eroarea porneste chiar de la baza, din legislatie. Astfel fermele sunt clasificate in doua mari categorii: ferme autorizate care trebuie inregistrate si aprobate de Directiile Sanitar-Veterinare si care au dreptul de a vinde produsele direct consumatorului final. A doua categorie cuprinde restul de ferme cu un numar limitat de animale (ferme de curte), numite oficial ferme inregistrate. Problema este ca legislatia romaneasca nu precizeaza plafonul de animale care sa delimiteze cele 2 categorii. Prin urmare, fiecare judet isi da cu parerea in ce categorie se va incadra o ferma sau alta si evident apar diferente.

La cazurile de rabie situatia este aceeasi. Raportul constata ca in 2003 si 2004 s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri fata de anii anteriori. Si in acest caz, aceeasi problema: datele furnizate de catre Laboratorul National de Referinta (LNR) nu s-au "pupat" niciodata cu cele aparute in Buletinele de rabie. Astfel, potrivit LNR, in 2003 au fost 133 de cazuri, iar potrivit Buletinelor de rabie 95. In 2004 proportia este de 199 pentru LNR si 187 pentru Buletinele de rabie. "Aceste discrepante nu au putut fi explicate de catre ANSVSA" pune raportul punctul pe i.

SUB PAPUC. Nici identificarea animalelor nu a scapat nesanctionata. Jurnalul National v-a prezentat acum cateva luni "afacerea" incheiata intre ANSVSA si societatea IQ Management, afacere pentru care Liviu Harbuz, fostul presedinte, si alte 5 persoane din cadrul ANSVSA s-au ales cu un dosar penal. Inspectorii europeni au constatat ca "desi ANSVSA este proprietarul bazei de date aceasta este detinuta de catre o firma privata care face si operarile in ea". Lucru foarte grav, tinand cont de faptul ca statisticile nationale de animale pot fi considerate obiectiv de siguranta nationala.

In realitate, IQ Management controleaza aproape toate operatiunile derulate de catre ANSVSA, deoarece acestia le-au furnizat si intranetul. Tot IQ Management a realizat si paginile web ale Directiilor - un chilipir de 380 de milioane de lei pentru fiecare pagina - si a furnizat si softul de contabilitate pentru Directii la "doar" 445 de milioane de lei. Situatia este de-a dreptul aberanta dat fiind faptul ca "desi DSVSA au primit de curand calculatoarele, au acces limitat la datele stocate in baza centrala de date."

Un semn de intrebare il ridica eficienta sistemului. In aceasta privinta, inspectorii europeni au constat ca "ANSVSA nu a putut pune la dispozitia echipei lista erorilor detectate in mod automat de catre software". Surse autorizate precizeaza faptul ca acest lucru nici nu este posibil deoarece softul nu are pur si simplu prevazuta aceasta posibilitate.

IDENTIFICAREA, DEZASTRU SCUMP. Prima intrebare este cate animale au fost identificate si inregistrate pana in prezent.

O intrebare mult mai dificila decat s-ar fi crezut, dat fiind faptul ca nu au fost introduse in baza de date nici exporturile, nici importurile.

Mai mult, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si-a personalizat probabil statisticile in functie de persoana care le solicita. Astfel, potrivit datelor furnizate de catre ANSVSA echipei de inspectori au fost identificate si inregistrate in baza de date 28,4% dintre bovine, 22,1% ovine, 22,7% caprine, 14,9% porcine si 9,5% cai (microcipuri) pana la data de 13 iunie 2005. Statistica furnizata Jurnalului National pentru aceeasi perioada este diferita, iar procentele aproape duble: 51,43% dintre bovine, 43,70 ovine si caprine, 28,50% dintre suine si 19,5 % dintre ecvine.

Oricum expertii europeni au constatat ca la nici una dintre cele doua ferme vizitate porcinele nu erau identificate, ovinele fusesera identificate de curand, iar caii nu erau microcipati. Mai mult, nu exista registrul de ferma, certificatul veterinar de sanatate pentru circulatia porcilor si oilor era absent, iar DSVSA Ialomita a confirmat ca certificatele de circulatie nu sunt obligatorii in deplasarile intrajudetene.

O alta problema este ca pasaportul pentru bovine nu era in totalitate corespunzator cu normele europene (nu exista date de emitere, nu sunt mentionate informatiile despre circulatie, nu exista semnatura proprietarului). "ANSVSA a declarat ca pasapoartelele nu au fost inca distribuite din cauza elementelelor improprii de securitate."

"MICROCIPAREA: ESEC". In ceea ce priveste ecvinele constatarile expertilor vin sa confirme ancheta Jurnalului National. Romania, cel mai mare exportator de cai vii in Uniunea Europeana, s-a angajat la o masura destul de costisitoare care nu este folosita de state mult mai potente din punct de vedere financiar. Asa cum era de asteptat rezultatul este un fiasco, dat fiind faptul ca din 2003 procesul mai mult a stagnat de cat sa evolueze. In acest timp nu sunt aplicate masurile obligatorii ale UE certificatul de circulatie. Astfel concluzia raportului este: "Esecul de a implementa un sistem de certificare a cailor contravine legislatiei comunitare transpuse, slabind controalele pentru trasabilitate si situatia reziduurilor la cai, care intra in lantul alimentar pentru consumul intern si pentru export in UE" si recomanda "implementarea sistemului de identificare a cailor in concordanta cu legislatia comunitara." Fostul presedinte aprecia chiar ca s-au identificat chiar aproximativ de 80% dintre ecvinele existente dar ca datele au fost introduse doar pentru 20% dintre ele." Si deoarece operatia efectiva a fost platita de catre proprietar nici nu are cine sa introduca datele in baza de date.

LISTA INCHISA. SAU NU? Lista unitatilor de productie care urmeaza sa fie inchise sau autorizate ofera o alta sursa inepuizabila de umor. Unitatile au fost clasificate in patru categorii: A unitatile care indeplinesc conditiile impuse, B unitatile care nu indeplinesc conditiile dar au un plan de modernizare si s-au angajat ca se vor pune la punct pana in decembrie 2006, C - unitatile care beneficiaza de o perioada de tranzitie pana la sfarsitul lui 2009 si D cele care vor fi inchise.

Astfel, "ANSVSA a informat echipa ca lista de unitati din categoria C (unitatile care beneficiaza de o perioada de tranzitie pana in 2009 pentru a se pune la punct cu cerintele UE, n. red.) este o lista inchisa." Pana aici totul ar fi clar. Dar nu este pentru ca mai departe inspectorii europeni afla ca "ANSVSA estimeaza ca o serie de unitati din categoriile B si D ar putea fi trecute in categoria C".

Situatia devine oarecum ilara daca tinem cont de faptul ca europenii au primit trei liste privind numarul de unitati, toate trei diferite. Motivele? De exemplu, o unitate vizitata care fusese promovata nu era listata, codul judetului nu era precizat, mai multe judete au acelati cod, in cadrul fiecarui judet unitati similare au acelasi cod, unele activitati au fost incorect listate sau nu au fost listate deloc. Cat despre medicii veterinari din unitatile care vor fi inchise, Dumnezeu cu mila, pentru ca "ANSVSA nu are inca o politica clar definita".

LABORATOARELE, LA PAMANT. Prima inspectie, desfasurata intre 24-27 mai, s-a axat pe controlul reziduurilor si contaminantilor la animale vii si produse animale, distributia si uzul produselor medicale veterinare (PMV) si aditivilor furajeri. Constatarile sunt mai mult decat elocvente: "nu exista o privire de ansamblu referitor la folosirea la nivel national a produselor medicale veterinare (PMV) iar rezultatele neconcordante din anii anteriori nu sunt luate in considerare atunci cand planul este creat (cu exceptia contaminantilor).

Europenii au ramas de asemenea consternati de comercializarea medicamentelor veterinare fara retete. O practica care nici macar nu ii mai scandalizeaza pe romanii obisnuiti cu nereguli mult mai mari. O prima cerinta pentru ca lucrurile sa se indrepte ar fi o retea de laboratoare bine pusa la punct. Nu este insa cazul. Analiza reziduurilor se realizeaza in cadrul Institutului de Igiena si Sanatate Publica Veterinara (IISPV) si a celor 7 laboratoare zonale. Problema este ca 4 laboratoare zonale nu sunt inca acreditate. Si mai grav este ca "ANSVSA nu poate garanta ca vor fi acreditate pana la data aderarii".

Expertii conchid: "Exista o retea operationala de laborator pentru reziduuri. Totusi performanta laboratoarelor este insuficienta, cu un scop limitat de testare, folosind metode analitice insensibile, metode analitice insuficiente sau nevalidate, o lipsa a echipamentului analitic adecvat si o expertiza analitica limitata. Aceste deficiente fac imposibil pentru Autoritatea Centrala (n. red. ANSVSA) sa detecteze reziduurile celor mai multe substante neautorizate si a substantelor autorizate." Nici macar confidentialitatea probelor nu este garantata. Acest lucru inseamna ca oricand problele trimise de o unitatea care se stie cu musca pe caciula pot fi schimbate cu "probe curate".

Nu este singurul exemplu de acest gen. Astfel, Laboratorul National de Referinta pentru rabie nu este inca acreditat pentru diagnosticarea acestei boli.

RESTANTE URIASE

Intr-un interviu purtat in timp ce la Bucuresti era semnata demisia sa, Razvan Taru recunostea mare parte din informatiile din raport dar considera ca "s-a dat o intepretare gresita si oarecum mai grava. Chiar daca atat DG Sanco cat si FVO au sesizat, nu sunt de recuperat, nu ramanem asa." Fostul presedinte Taru admitea ca baza de date se afla la sediul din Corbeanca a firmei si ca este un lucru grav dar afirma ca a fost dat prin contract si ca nu putea sa faca nimic atata timp cat procesul era pe rol. "Singurul lucru pe care l-am facut, atat eu cat si dl ministru Flutur a fost sa cerem tututor instantelor judecatoresti sa judece cauza cat mai rapid." Potrivit comunicatului de presa emis de Biroul de presa al Guvernului, presedintele ANSVSA a fost demis din cauza "slabei comunicari cu oficialii europeni din Bruxelles, inclusiv modul in care s-a prezentat in discutiile cu Markos Kyprianou, comisarul pe probleme de sanatate si protectie a consumatorului". Surse care doresc sa isi pastreze anonimatul ne-au declarat ca Kyprianou i-a cerut in cursul vizitei efectuate la Bucuresti personal primului ministru demiterea sefului ANSVSA. In locul sau, la sefia autoritatii a fost numit acum trei zile secretarul general al institutiei, Ion Agafitei. Acesta a reusit deja sa se "remarce" printr-un interviu acordat unei reviste in care elogia afacerea IQ Management. Opinie cel putin stranie in conditiile in care, din cauza prevederilor respectivului contract, este blocata in prezent identificarea si in conditiile in care baza de date, obiectiv de siguranta nationala, se afla in posesia unei firme particulare. Mai mult, atat reprezentantii Ministerului Agriculturii, cat si fostul presedinte al ANSVSA si-au exprimat nemultumirea fata de contractul incheiat anul trecut. Am incercat sa il contactam pe noul presedinte pentru a afla parerea sa vizavi de rapoartele europene si prioritati, dar nu am reusit, telefonul sau fiind in permanenta inchis. Nici la Ministerul Agriculturii nu am avut mai mult succes, dl ministru Gheorghe Flutur (foto) fiind tot timpul plecat fie la Guvern, fie in zonele inundate. Nici Mugur Craciun, secretarul de stat pe probleme de integrare din cadrul MAPDR, nu a fost de gasit.

VALURI DE INSPECTII

DG Sanco, acronimul de la Health & Consumer Protection Directorate General (Directia Generala pentru Sanatate Publica si Protectia Consumatorilor), este "bratul" european care vegheaza asupra drepturilor consumatorilor. Au atributii in domeniul sanatatii publice, sigurantei alimentare si drepturilor consumatorilor. Oficiul Veterinar si pentru Alimente (FVO), parte a DG Sanco, verifica implementarea si respectarea legislatiei europene in ceea ce priveste calitatea alimentelor, sistemul veterinar. FVO emite recomandari pentru autoritatile competente pentru remedierea deficientelor. Anul acesta Romania a avut parte de 3 inspectii ale FVO si DG Sanco: una intre 24 - 27 mai care s-a focalizat pe implementarea reglementarilor UE in domeniul controlului reziduurilor si contaminantilor la animale vii si produse de origine animala, inclusiv controlul medicamentelor de uz veterinar, a doua 13-17 iunie care a avut in vedere eradicarea, controlul si prevenirea encefelopatiei bovine spongiforme (boala vacii nebune) si o a treia, intre 4-8 iulie 2005 care a analizat gradul de indeplinire a angajamentelor asumate de ANSVSA. Acesta este doar inceputul. Cu cat se apropie mai mult termenul de aderare cu atat vor fi mai multe inspectii. Astfel pentru aceasta toamna sunt planificate noi inspectii pe bunastare animala si pe legislatie.